Evoluții și Tendințe ale Comerțului Tradițional fără Magazine

CAPITOLUL 1. ASPECTE TEORETICE PRIVIND COMERȚUL TRADIȚIONAL FĂRĂ MAGAZINE

1.1 Introducere

Un rol important în cadrul sistemelor de distribuție a mărfurilor revine comerțului cu amănuntul, care, alături de comerțul cu ridicata, reprezintă o verigă intermediară în fluxul relațiilor producător-consumator. Într-o asemenea accepțiune, cunoașterea multiplelor aspecte pe care le ridică ansamblul proceselor ce dau profilul acestei activități oferă atât orientarea, cât și instrumentarul de acțiune de care au nevoie întreprinderile din domeniul circulației mărfurilor.

”Managementul marketingului” - încearcă o conturare mai pragmatică a respectivului concept, pornind de la ideea potrivit căreia “noțiunea de comerț cu amănuntul include toate activitațile implicate în vânzarea produselor sau serviciilor direct către consumatorii finali, spre a fi folosite în scopuri personale, necomerciale”. Potrivit părerii lui Philip Kotler, “orice organizație care practică acest gen de comerț - fie că este vorba de producători, detailiști sau grosiști - efectuează comerț cu amănuntul”, necontând “cum sunt vândute mărfurile sau serviciile (de către vânzător sau prin poștă, cu ajutorul telefonului sau prin utilizarea unui automat de vânzare) și nici unde sunt vândute acestea (într-un magazin, pe stradă sau la domiciliul consumatorului)”. Kotler punctează astfel principalele aspecte privind conținutul activității, agenții economici posibil a fi implicați cât și formele de vânzare întâlnite în comerțul cu amănuntul.

1.2 Definiția comețrului fără magazine

Comerțul fără magazine reprezintă un sistem de vânzări cu amănuntul în cadrul căruia comerciantul apelează la un larg evantai de practici comerciale pentru a pune la dispoziția cumpărătorilor mărfurile de care au nevoie, fără a necesita prezența acestora în magazine sau în alte puncte de vânzare.

Comerțul fără magazine reprezintă o latură importantă a activității comerciale cu amănuntul. Importanța respectivă este dată nu atât de volumul vânzărilor, care, în medie, pentru Europa Occidentală, este cuprins între 8 și 10 %, iar în SUA între 10-11 %, cât de tehnologiile comerciale moderne pe care le promovează și de ritmul anual de creștere, care este superior celui ce caracterizează evoluția de ansamblu a comerțului cu amănuntul.

1.3 Segmentarea pieței fără magazine

Piața vânzărilor fără magazine poate fi segmentată în diverse moduri, folosind diferite criterii de segmentare:

a) în funcție de mijloacele utilizate în procesul de comercializare a mărfurilor pot apărea variante ale comerțului fără magazine, și anume:

-vânzări prin curier

-vânzări prin telefon

-vânzări electronice

-vânzări realizate prin intermediul vânzătorului clasic.

b) în funcție de tipul cumpărătorilor:

-consumatori individuali

-întreprinderi.

c) în funcție de tipul întreprinderii comerciale:

-întreprinderi a căror activitate principală o constituie comerțul fără magazine

-întreprinderi comerciale în cadrul cărora comerțul fără magazine reprezintă o activitate secundară sau paralelă.

1.4. Descrierea principalelor tipuri de comerț tradițional fără magazine

Vânzarea la domiciliu are în vedere o tranzacție comercială de bunuri sau servicii realizată prin intermediul unui vânzător care vizitează la resedința lor particulară cumpărătorii potențiali preselectați. Procesul comercial respectiv se deosebește de vânzările realizate de comerțul ambulant sub forma unei așa-zise glisări pe anumite trasee prin aceea ce are în vedere o vizitare sistematică a tuturor locatarilor unui imobil de locuințe, a unei străzi, a unui cartier sau a unei localități.

Printre produsele care formează obiectul vânzărilor la domiciliu se regăsesc articole vestimentare și accesorii, produse de înfrumusețare, produse de întreținere casnică, produse alimentare, aparate de bucătărie etc.

Practica comercială a scos în evidență că această formă de comercializare a produselor prezintă, ca orice altă formă de comerț, o serie de avantaje precum si multe limite.