Funcțiile Managementului Calității

Funcţiile managementului calităţii

1. Literatura de specialitate

Managementul calităţii (MC) poate fi definit ca fiind un set de „activităţi coordonate pentru a orienta şi controla o organizaţie în ceea ce priveste calitatea” . Deşi această definiţie se regăsteşte în standardul ISO 9000:2000 şi înglobează elementele esenţiale ale managementului calităţii, aceasta nu este unica definiţie dată de literatura de specialitate. Astfel, existenţa mai multor puncte de vedere cu privire la definirea MC a generat dificultăţi în stabilirea funcţiilor acestuia.

Un prim punct de vedere este al lui Juran, care a definit conceptul de „trilogie a calităţii”, de unde rezultă cele trei funcţii principale ale MC: planificare, ţinere sub control şi îmbunătăţire.

În opinia sa, procesele funcţiei de planificare au ca obiectiv realizarea produselor şi serviciilor în conformitate cu cerinţele clienţilor. În ceea ce priveşte ţinerea sub control, aceasta presupune asigurarea unor toleranţe minime de abatere de la nivelul calitativ precizat în documentaţia de proiect. Pentru a realiza acest obiectiv, se intervine pe tot parcursul procesului de fabricaţie, comparându-se valorile determinate ale caracteristicilor de calitate cu cele din standarde, iar dacă este cazul, se stabilesc măsuri corective. Funcţia de îmbunătăţire a calităţii este, în concepţia lui Juran, cea mai importantă pentru întreprindere, întrucât aceasta trebuie să elimine pierderile cauzate de problemele intervenite în procesul de fabricaţie Mai mult decât atât, funcţia de îmbunătăţire a calităţii urmăreşte obţinerea unor performanţe superioare nivelurilor prevăzute în standarde.

Un alt punct de vedere este cel al lui Rinne, care consideră că funcţiile managementului calităţii sunt tot în număr de trei, dar sub o altă formulă: planificarea, verificarea şi ţinerea sub control. În ceea ce priveşte planificarea, aceasta are acelaşi obiectiv ca şi cel definit de Juran, şi anume realizarea produselor şi serviciilor pe baza cerinţelor clienţilor. A doua funcţie, cea de verificare a calităţii, supranumită de Rinne şi „asigurarea calităţii în sens restrâns” are ca scop determinarea conformităţii produselor cu cerinţele prestabilite. În ceea ce priveşte funcţia de ţinere sub control, spre deosebire de Juran, Rinne consideră că aceasta implică planificarea, supravegherea şi corectarea activităţilor de asigurare a calităţii sau a rezultatelor acestor activităţi.

Figura de mai jos (Fig.1.1) înglobează cele trei funcţii definite de Rinne, sub sintagma „asigurarea calităţii în sens larg”, denumire sinonimă cu managementul calităţii.

Fig. 1.1: „Asigurarea calităţii în sens larg „ (dupa Rinne)

Sursa: Marieta Olaru, Managementul calităţii, ediţia aIIa, Editura Economică, Bucureşti, 1999 p72

O altă opinie este cea a lui Seghezzi care defineşte patru funcţii ale managementului calităţii, şi anume: planificarea, ţinerea sub control, asigurarea şi promovarea calităţii.

Pe de alta parte, Kelada consideră că managementul calităţii ar trebui să conţină cinci funcţii, iar între procesele corespunzătoare acestora să se stabilească diferite relaţii. Funcţiile definite de Kelada sunt: planificarea, organizarea, coordonarea, controlul şi asigurarea calităţii, iar conexiunile dintre procesele aceastora sunt prezentate în figura de mai jos (Fig. 1.2).