Relația firmei UTI Grup SA cu mediul

Capitolul I. Prezentare generala

1.1 Asezare geografica

Italia este asezata in Europa de Sud avand aproximativ 301.252 km2. Ea este asezata in bazinul Marii Mediterane, in Peninsula Italica. Cuprinde o parte continentala in care se afla si Campia Padului. Tarmurile Italiei sunt marginite de mari si numeroase golfuri.

Ca vecini, Italia ii are pe: Franta (515 km); Elvetia (718 km), are si o enclava in aceasta tara: Campione d’Italia, cu 2.6km si 2051 locuitori; Austria (415 km); Slovenia (218km); Marea Adriatica; Marea Ionica; Marea Mediterana; Marea Tireniana (7456 km).

1.2 Mediul natural

Relieful: Italia cuprinde o parte continentala, formata din versantul intern al arcului Alpilor si Campia Padului, si o alta parte peninsulara, ocupata de lantul muntos al Apeninilor, de dealuri si inguste campii litorale. Alpii, in nord, se prezinta sub forma unui zid masiv care se desfasoara pe circa 1.200 km pe directia vest-est. Pe aceeasi directie se disting Alpii Piemontezi, cu cele mai mari altitudini din Italia, Alpii Lombarzi mai putin inalti, dar cei mai extinsi si usor accesibili la poalele carora s-au format, prin bararea unor vai glaciare, mari lacuri glaciare (Maggiore, Lugano, Como, Garda) si Alpii Venetieni, cu bogat relief carstic. Apeninii, care ocupa cea mai mare parte a peninsulei se continua si in insula Sicilia, sunt fragmentati si prezinta altitudini mai mici decat Alpii. Sunt cunoscuti pentru caracteristicile lor vulcanice: campuri de lava, vulcani activi, lacuri vulcanice, cutremure frecvente. Morfologic, distincta de restul Italiei, insula Sardinia este un bloc vechi masiv, puternic erodat, cu aspect de podis. Coastele Italiei masoara peste 9.000 km si sunt joase si nisipoase spre marea Adriatica, si inalte si abrupte spre marea Tireniana. Numeroasele bai si golfuri au favorizat dezvoltarea porturilor.

Clima: Clima este continentala cu o temperatura medie de 1.5 ºC, in ianuarie si in iulie de

24 ºC.

Hidrografia: Reteaua hidrografica este bogata, dar numai doua rauri sunt mai lungi si navigabile: Padul (PO), are 650 km lungime, care curge pe directia vest-est drenand campia cu acelasi nume din nord si Adigele, care are 404 km, ambele tributare Marii Adriatice. Se remarca si Arno care trece prin Florenta si Tibru care strabate Roma, ambele debusand in Marea Tireniana.

Flora: Flora variaza cu altitudinea si latitudinea. In Alpi se etajeaza paduri de castan, de stejar, de conifere si pasuni alpine. In Apenini predomina stejarul si alte specii mediteraneene, exceptie zonele mai inalte unde apar fagul si coniferele.

Fauna: Fauna cuprinde atat elemente raspandite pe intreg teritoriul ca: vulpea, bursucul, jderul, dihorul, veverita, iepurele, cat si animale care se mai intalnesc numai in parcuri si rezervatii naturale: caprioara, ursul brun si numeroase pasari.

1.3 Mediul demografic

Italia este in general o omogenitate lingvistica si religoasa, totusi, cultura sa, economia sa si politica sa sunt diverse. Italia are a cincea densitate a populatiei europene ca marime, atingand 196 de oameni pe km2. Grupurile minoritare sunt mici, cele mai mari fiind cel vorbitor de limba germana in Tirolul de Sud si cel de limba slovena langa Trieste. Alte grupuri minoritare cu limbi oficiale partiale sunt cele franceze in Valle d'Aosta, cele latine in Dolomiti si cele friuliene in regiunea Friuli-Venezia Giulia, toate patru limbi romanice. In plus exista alte cateva minoritati locale mici, ca si cele vorbitoare de limba occitana in sudul vaii Piemontului, limba catalana in orasele Alghero si Sardinia, limba albaneza in anumite sate din Calabria si Sicilia si de dialecte grecesti vechi in satele din Calabria. Romano-catolicismul este religia majoritara (85% din cetatenii nou-nascuti sunt in mod normal catolici) urmata de religia protestanta si cea iudaica, dar este constatata si o crestere a comunitatii musulmane imigrante.

Populatia Italiei in 2012: 58.126.212 loc.;

Rata de crestere a populatiei Italiei in 2012: -0.05%;

Nataliatea in 2012: 8.18 nasteri/1.000 loc.;

Mortalitatea in 2012: 10.72 decese/1.000 loc.;

Emigrari in 2012: 2.06 emigranti/1.000 loc.;

Mortalitatea infantila in 2012: 5.51 decese/1.000 nascuti vii;

Longevitatea in 2012: 80.20 ani;

Fertilitatea in 2012: 1.31 copii nascuti/femeie.

1.4 Mediul istoric

Italia face parte dintre cele mai tinere state ale Europei, unitatea nationala pierduta in antichitate fiind recastigata de abia in anul 1860. Candva o tara agricola, in anii 50’ ai secolului XX, Italia a inceput sa se dezvolte rapid, devenind a cincea putere economica occidentala. Regiunile s-au dezvoltat diferit, nordul Italiei tine pasul cu tarile bogate ale Europei de Vest, centrul se afla in faza dezvoltarii dinamice, dar sudul numit Mezzogiorno ramane in continuare slab dezvoltat.

Istoria Italiei este probabil cea mai importanta in privinta dezvoltarii culturale si a dezvoltarii sociale din mediterana. Tara a fost o gazda pentru importante activitati in timpurile preistorice, si de aceea sapaturi arheologice pot fi gasite in multe regiuni: Lazio si Toscana, Umbria si Basilicata. Dupa Magna Graecia, Civilizatia etrusca si Imperiul Roman care a venit sa domine acesta parte a lumii, au urmat Evul Mediu, Umanismul si Renasterea, care au ajutat mai apoi la formarea filozofiei si artei europene. Orasul Roma contine unele dintre cele mai importante exemple de Baroc.

La inceputul mileniului II inainte de Hristos, patrunde in Italia primul val indo-european, urmat in secolul XII-XI de noi valuri italice. In secolele XII-XI inainte de Hristos isi fac aparitia etruscii, a caror civilizatie atinge in secolele VII-VI maxima stralucire. Grecii intemeiaza in secolul VII primele colonii in Sudul peninsulei si in Sicilia, numele de Italia datorandu-li-se. Roma o cetate obscura din Latium, se emancipeaza in 510-509 i.Hr. de sub suzeranitatea etrusca, devenind in sec. III i.Hr. stapanul intregii Italii, apoi hegemonul bazinului Marii Mediterane, punand bazele celui mai vast si durabil imperiu al lumii antice. Detronarea lui Romulus Augustus de catre capetenia germanica Odoacru marcheaza sfarsitul Imperiului Roman de Apus. In 568 longobarzii cuceresc Nordul Italiei iar in 756 ia fiinta statul papal cu resedinta la Roma, centrul lumii crestine occidentale. Cucerit in 773-74, Regatul longobarzilor este inclus in statul franc. In Sicilia si Italia de sud se stabilesc in sec. IX arabii, eliminati in sec. XI-XII de catre normanzi. In timpul domniei imparatului Otto I Italia de Nord si Centrala sunt incluse in imperiul romano-german, care in 1075-1122 se afla in conflict cu papalitatea. Centre economice infloritoare in sec. XIII-XV Venetia, Genova, Florenta, Milano, devin patria umanismului si Renasterii. Intre 1494 si 1559 Italia este camp de batalie intre Franta si Spania, pacea de la Cateau-Cambresis lasand cea mai mare parte a peninsulei spaniolilor, apoi tratatele de la Utrecht si Rastatt, acordand-o habsburgilor austrieci. Valul miscarilor nationale de la inceputul sec. XIX inaugureaza epoca Risergimento-ului, unificarea Italiei realizandu-se in jurul Regatului Piemontului. In urma razboiului franco-piemontezo-austriac, Lombardia se uneste cu Piemontul iar „camasile rosii” ale lui Garibaldi elibereaza Sicilia si Italia de Sud, astfel incat Victor Emmanuel al II-lea din dinastia de Savoia se proclama in 1861 rege al Italiei. Razboiul austro-prusian din 1866, in care Italia se realiaza Prusiei, are ca urmare unirea Venetiei cu regatul Italian. La sfarsitul secolului XIX Italia duce o politica coloniala ocupand Eritrea si Solmalia, iar in urma razboiului italo-turc Tripolitania, Cirenaica si insula Dodecanez. La 23.05.1915 Italia se alatura in primul razboi mondial Antantei. Prin tratatele de pace de la Saint Germain si Sevres, Italia obtine Trilolul de sud, Triest, peninsula Istria, insula Dodecanez, iar in 1924 orasul Fiume. Prin marsul asupra Romei Benito Mussolini devine seful guvernului, instaurand regimul fascist. Italia ocupa in 1935-1936 Etiopia si participa in 1936-1939 alaturi de Franco, la razboiul civil spaniol.

Italia a fost membra fondatoare a NATO si a Uniunii Europene, si s-a alaturat grupului de crestere a unificarii politice si monetare din Europa de Vest, incluzand introducerea euro in 1999.

1.5 Mediul politic

Organizarea statala: Republica, potrivit Constitutiei din 22 decembrie 1947, presedintele fiind ales prin vot indirect pe o perioada de 7 ani. Constitutia a stabilit un parlament bicameral, (Parlamento), consistand din Camera Depuatatiilor (Camera dei Deputati) si Senat (Senato della Repubblica), o putere judiciara si una executiva (condusa de un prim ministru);

Presedintele: Giorgio Napolitano;

Seful guvernului (prim-ministru): Silvio Berlusconi;

Partide politice: Partidul Democrat Crestin, Partidul Comunist, Partidul Socialist, Partidul Socialist Democrat, Partidul Socialist Italian al Unitatii Proletare, Miscarea Sociala Italiana, Partidul Liberal, Partidul Republican, Partidul Democrat Italian al Unitatii Monarhiste;

Diviziuni administrative: 20 regiuni;

Sarbatoarea nationala: 2 iunie;

Limba oficiala: italiana.