Cuprins
- INTRODUCERE 4
- Consideraţii privind structura impozitelor 5
- Impozitul-principala componentă a sistemului fiscal 5
- Aspecte generale privind impozitarea persoanelor fizice 10
- Aşezarea impozitelor pe venitul persoanelor fizice în România 14
- Aspecte generale privind impozitarea companiilor 24
- Aşezarea impozitelor datorate de companii 25
- Contribuția impozitelor directe la constituirea resurselor financiare publice ale României în perioada 2011-2013 28
- Concluzii 34
- Bibliografie 36
Extras din proiect
INTRODUCERE
Evoluția economiei și a societății ce a avut loc în țara noastră a impus mai multe modificări în ceea ce privește codul fiscal. Pentru a putea interveni asupra nevoilor pe care le are societatea, statul ar trebui să dispună de venituri. Aceste venituri au fost introduse treptat pentru toate categoriile de cetățeni. În timp mai multe categorii de venituri au fost impozitate, a crescut numărul contribuabililor, în special datorită impozitării veniturilor provenite din salarii.
În interiorul fiecărei țări ca urmare a activităților economice desfășurate de subiecții economici apare un ansamblu de relații de producție, schimb, repartiție, consum, finanțare, creditare care se manifestă sub forma unor fluxuri reale, monetare și financiare.
Am ales această temă deoarece am vrut să evidențiez modul de aşezare a impozitelor directe în România, modul de aplicare a acestora precum şi modificările ce au avut loc în ultimii ani. Maniera de impozitare a persoanelor fizice şi juridice poate avea un impact direct asupra investiţiilor şi a gradului de dezvoltare a unui stat.
În prima parte a proiectului, am prezentat caracteristicile generale ale sistemului fiscal, principiile care au stat la baza apariției acestuia de-a lungul timpului, dar și tipurile de impozit întâlnite.
În a doua parte am prezentat impozitele aplicate persoanelor fizice şi juridice, precum și principiile impozitării acestora. Am prezentat tipurile de venit ale persoanelor fizice şi juridice care sunt impozitate şi modul de stabilire a sumei ce trebuie plătită de către fiecare contribuabil.
Un ultim obiectiv al referatului îl constituie studiul de caz privind evoluția impozitelor directe la bugetul general consolidat.
Am încheiat lucrarea prin prezentarea concluziilor care se desprind din analiza capitolelor anterioare.
Consideraţii privind structura impozitelor
Impozitul-principala componentă a sistemului fiscal
Pentru realizarea unor venituri publice statul procedează la repartiția sarcinilor publice între membrii societății, persoane fizice sau juridice . Instrumentul financiar și juridic prin care se înfăptuiește acestă repartiție îl constituie obligația fiscală sub forma impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a altor sarcini fiscale specifice fiecărei țări și fiecărei etape istorice în parte.
Modul în care a evoluat noțiunea de impozit a avut în permanență la bază concepțiile care arătau cât de necesară este colectarea acestuia pentru dezvoltarea societății. De-a lungul timpului aceste necesități au avut un impact major și asupra modului de impunere și de colectare a impozitului.
Făcând o analiză a percepției necesității asupra modului în care a fost stabilit impozitul în timp sunt importante de precizat acele teorii care au menționat faptul că statul reprezintă un contract social în care părțile sunt reprezentate de indivizii care fac parte din societate.
În evoluția istorică, noțiunea de impunere a impozitului asupra venitului persoanelor fizice s-a bazat pe mai multe teorii.
Una dintre cele mai importante teorii este cea organică care a fost formulată de Hegel, Fichte și Schelling. Această teorie a pus accent pe necesitatea dezvoltării națiunii susținând că apariția statului este determinată de natura omenească. Tot ei susțin că este necesar ca aceștia să contribuie la dezvoltarea poporului. Aceste impozite sunt justificate deoarece populația este grupată organizat într-un stat care nu are cum sa-și asigure existența dacă impozitele nu ar exista și nu ar mai avea cum sa intervină astfel în garantarea și ajutorul oamenilor care locuiesc în el. Colectarea impozitelor are ca scop asigurarea fondurilor necesare cu ajutorul cărora statul să poată interveni pentru a-și îndeplini obligațiile față de cetățeni prin păstrarea ordinii. De aici rezultă că existența impozitelor este absolut necesară, și statul trebuie să se folosescă de orice mijloace pentru a reuși sa colecteze aceste fonduri.
O altă teorie importantă este cea care face referire la contractul social care a fost creată de Thomas Hobbes (1588 - 1679) și care apoi a suferit modificări și evoluții importante datorită viziunii lui Jean – Jacques Rousseau (1712 - 1788) în ceea ce privește contractul social. În viziunea creatorilor teoriei contractul social care ia nștere între indivizi prezintă situația ideală de asociere între aceștia fără a exista impunerea de măsuri coercitive. Creatorii teoriei au considerat că cetățenii au datoria de supunere deoarece această impunere reprezintă în fapt o expresie suverană a voinței cetățenilor. Putem observa conform acestei teorii că populația statului își dă acordul de renunțare asupra unor libertăți care îi aparține uneori chiar făcând sacrificii materiale pentru a plăti impozitele, pentru a beneficia de garanția că statul va realiza anumite activități în folosul comunității. Aceste reguli sunt considerate ca un contract social ce se bazează pe înțelegerea dintre stat și persoanele fizice care plătesc impozitul pe venit.
Bibliografie
1. Bouvaier Michel, Introduction au droit fiscal general et a la theorie de l impot, LGDJ, EJA, 2001;
2. Condor Ioan, Drept Fiscal, Vol. I. Editura Fundației România de Mâine, București, 2007
3. Condor Ioan, Drept financiar și fiscal român, Editura Fundației România de Mâine, București, 2002;
4. Corduneanu Carmen, Sistemul fiscal în Știința finanțelor, Editura Codecs, București 1998;
5. Danciu Adrian Petre, Drept fiscal, Editura Pro Universitaria, București, 2012;
6. Drosu Șaguna Dan, Dan Șova, Drept fiscal, Editura C.H.Beck, București, 2011;
7. Moșteanu Narcisa Roxana, Fiscalitate,, Editura Universitară, București, 2008;
8. Moșteanu Narcisa Roxana, Finanțe Publice,, Editura Universitară, București, 2005;
9. Moșteanu Tatiana, Sorin Dinu, Reforma sistemului fiscal românesc, Editura Didactică și pedagogică, București, 1999;
10. Niculeasa Mădălin Irinel, Summa fiscalis. Tratat de drept fiscal si financiar public, Editura Universul Juridic, București, 2012;
11. Păun Ciprian, Drept fiscal, Editura Fundației România de Mâine, București, 2012;
12. Popa Constantin, Drept financiar și fiscal, Editura Lumina Lex, București, 2008;
13. Popescu Luigi, Fiscalitate și drept financiar și fiscal, Editura Sitech, Craiova, 2007;
14. Stancu Radu, Drept financiar și fiscal, Editura Fundației România de Mâine, București, 2007;
15. Şerbănescu Cosmin, Tatu Lucian, Ştefan D., Delia Cataramă, Adrian Nica, Emilian Miricescu, Fiscalitate. De la lege la practică, Bucureşti, 2010;
16. Toader Stela Aurelia, Evaziune fiscală în România în perioada de tranziţie;
17. Ţâţu Lucian, Mihai Brăgaru, Horaţiu Sasu, Impozite, taxe şi contribuţii, Editura C.H. Beck;
18. Ungureanu Mihai Aristotel, Stela Toader, Mirela Radu, Dragos Mihai Ungureanu, Finante Publice, Sinteze si Aplicatii;
19. Văcărel Iulian & colectiv, Finanțe Publice, Ediția a VI-a, Editura Didactica și Pedagogică, București, 2008;
20. Zorilă Radu, Elemente noi în problematica impozitării, Revista Impozite și taxe, nr. 6/1995, Editura Tribuna Economică, București;
21. Legea 571/2003 coroborată cu HG 44/2004 privind Codul Fiscal cu normele metodologice de aplicare
22. Site-ul Ministerului Finanţelor Publice www.mfinante.ro
23. www.europa.eu
Preview document
Conținut arhivă zip
- Consideratii Privind Structura Impozitelor Directe si Contributia Acestora la Constituirea Resurselor Financiare Publice in Perioada 2011-2013 in Romania.docx