Imaginea Contabilului în Societate

1. Introducere

Mediul economic actual prezintă ameninţări şi oportunităţi pentru contabilitate şi pentru profesionistul contabil. Cercetările asupra profesioniştilor contabili sunt importante pentru a înţelege societatea modernă deoarece aceştia au devenit o forţă economică şi socială puternică (Cooper şi Robson, 2006).

Schimbările care apar în profesia contabilă au loc într-un context socio-economic şi implică o restructurare la nivelul organismelor profesiei contabile. Procesul de profesionalizare este influenţat de alinierea instituţională, adică de modul cum practicienii se percep pe ei înşişi sau cum sunt percepuţi de societate.

Organizarea profesiei şi strategia organismelor profesionale oferă cadrul general în care evoluează profesia contabilă.

Unii autori (Elliot şi Jacobson, 2002, citaţi de Ionaşcu, 2006: 530) atrag atenţia asupra pericolului neadecvării profesiei contabile la contextul economic actual, pericol care ar putea conduce la un rol marginal al contabilului în societate.

Obiectivul acestui studiu exploratoriu este să aducă în discuţie pentru prima dată în România problema imaginii contabilului în organizaţii şi în societate. După o analiză a literaturii de specialitate în domeniul imaginii contabilului, vor fi prezentate primele rezultate ale unui studiu asupra imaginii contabilului în România.

2. STEREOTIPII PRIVIND PROFESIONISTUL

Profesiile sunt interesate de imaginea publică pe care o au, motiv pentru care stereotipiile au un rol important în crearea unei anumite atitudini publice.

Stereotipul este ca o oglindă a unei realităţi sociale (Dimnik şi Felton, 2006).

Contabilitatea concurează cu alte domenii şi ocupaţii, motiv pentru care este important să aibă o imagine bună, respectabilă, să ofere provocări şi recompense pentru a atrage cei mai buni

oameni.

Termenul „stereotip” a fost utilizat pentru prima dată de Walter Lippman în 1922, pentru a descrie „imaginea din mintea noastră a unor grupuri sociale”

Friedman şi Lyne (2001) arată că stereotipurile sunt simplificări şi generalizări, nefiind uniforme sau omogene.

Ţinând cont de rolul stereotipurilor pentru grupurile sociale, cercetătorii în contabilitate au analizat imaginea publică a profesiei.

Studiile anterioare vizează analiza imaginii contabililor pe care o au studenţii, contabilii, oamenii de afaceri şi alte segmente ale societăţii.

Primele studii efectuate pe această temă prezintă următoarele rezultate (citate de Dimnik şi Felton, 2006: 131-132):

_ Maslow (1965)

- cel mai obsesiv dintre toate grupurile profesionale, obsedat de traditii, non-creative;

_ Bearslee şi O’Dowd (1966)

- un conformist, om lipsit de succes, cu abilităti sociale reduse, nesigur, rece si cu o inteligentă limitată;

_ Roper (1963)

- contabilii sunt onesti, eficienti, profesionisti si competenti.

Imaginea de om preocupat de calcule si de o muncă de rutină a dominat imaginea contabilului, stereotip numit în literatura anglo-saxonă „beancounter”.

Friedman şi Lyne (2001) analizează acest stereotip şi identifică în studiile anterioare alte caracteristici ale contabilului:

- plictisitor,

- preocupat de calcule,

- trist,

- metodic,

- prudent.

Studii empirice anterioare au arătat că aceasta este imaginea contabilului în societate şi în subgrupurile cu care acesta intră în contact direct.

Principalele probleme care decurg din aceste rezultate sunt: cum afectează această imagine profesia contabilă şi organismele profesiei-

Sunt afectate relaţiile sociale şi de lucru ale contabilului-

Este afectată componenţa profesiei contabile-

Dimnik şi Felton (2006) arată că profesia contabilă trebuie să se preocupe din ce în ce mai mult de imaginea sa, mai ales în urma marilor scandaluri financiare.