Cuprins
- Cap. I. Scurtă prezentare a ţării
- 1. Scurtă incursiune prin istoria Kuweitului 5
- 2. Hartă. Steag. Stemă 6
- 3. Repere geografice 6
- 4. Aspecte geopolitice 7
- Cap. II. Sistemul economic general
- 1. Situaţia generală a economiei 8
- 1.1. Generalităţi 8
- 1.2. Principalii indicatori macroeconomici 8
- 1.2.1. Produsul Intern Brut (PIB) 9
- 1.2.1.1. PIB în raport cu minimul şi maximul
- înregistrat pe Glob 9
- 1.2.1.2. PIB în comparaţie cu valorile altor ţări 9
- 1.2.2. Produsul Intern Brut pe locuitor (PIB/loc) 10
- 1.2.2.1. PIB/loc în raport cu minimul şi maximul
- înregistrat pe Glob 10
- 1.2.2.2. PIB/loc în comparaţie cu valorile altor ţări 11
- 1.2.3. Produsul Intern Brut – compunere pe sectoare 12
- 1.2.4. Rata şomajului 12
- 1.2.4.1. Rata şomajului în raport cu maximul înregistrat
- pe Glob 13
- 1.2.4.2. Rata şomajului în comparaţie cu valorile
- altor ţări 14
- 1.2.5. Rata inflaţiei 14
- 1.2.5.1. Rata inflaţieii în raport cu maximul înregistrat
- pe Glob 14
- 1.2.5.1. Rata inflaţiei în comparaţie cu valorile
- înregistrate în alte ţări 15
- 1.3. Economia – principalele sectoare de activitate 15
- 1.3.1. Industria 15
- 1.3.1.1. Petrol şi gaze naturale 18
- 1.3.1.2. Sectoare manufacturiere 18
- 1.3.2. Serviciile 19
- 1.3.3. Agricultura 19
- 1.4. Politica comercială 19
- 1.4.1. Comerţul exterior. Aspecte generale 19
- 1.4.2. Exporturile 20
- 1.4.3. Importurile 22
- 1.4.4. Zone economice libere/ Depozite 22
- 1.4.5. Importuri interzise 22
- 1.4.6. Licenţele de import 22
- 1.4.7. Stabilirea valorii în vama 22
- 1.4.8. Relaţii economice Kuweit-România 23
- 2. Sănătatea climatului de afaceri 23
- 2.1. Structura statală şi stabilitatea politică 24
- 2.2. Transparenţa pieţei şi libera concurenţă 25
- 2.3. Regimul investiţiilor străine 25
- 2.3.1. Aspecte generale 25
- 2.3.2. Investiţiile străine pe piaţa bancară 25
- 2.3.3. Investiţiile firmelor româneşti în Kuweit 26
- 2.4. Riscul de ţară 26
- 2.4.1. Riscul politic 26
- 2.4.2. Nivelul datoriei publice 27
- 2.4.3. Stabilitatea preţurilor 27
- 2.4.4. Perspective de creştere economică 27
- Cap. III. Standardul general de viaţă
- 1. Structura populaţiei şi veniturile acesteia 28
- 1.1. Populaţia 28
- 1.2. Structura pe grupe de vârstă 29
- 1.3. Media de vârstă 29
- 1.4. Grupuri etnice 30
- 1.5. Religia 30
- 1.6. Veniturile 31
- 2. Rata mortalităţii 32
- 3. Rata natalităţii 32
- 4. Rata emigranţilor 33
- 5. Rata mortalităţii infantile 33
- 6. Rata fertilităţii şi îmbolnăvirile cu HIV 33
- 7. Gradul de şcolarizare 34
- 8. Dotarea cu bunuri de folosinţă îndelungată 34
- 9. Ameninţările teroriste 35
- 10. Siguranţa şi criminalitatea 35
- 11. Condiţii privind traficul auto 35
- 12. Sistemul medical 36
- 13. Sistemul educaţional 36
- Cap. IV. Analiza ţării
- 1. Structura pieţei la nivelul comercianţilor cu amănuntul 37
- 2. Canale de distribuţie folosite în mod curent 38
- 3. Funcţii şi activităţi de marketing realizate 40
- 4. Modele şi comportamente de cumpărare 41
- 5. Infrastructura de marketing 43
- 5.1. Sisteme de transport 43
- 5.1.1. Reţeaua rutieră 43
- 5.1.2. Reţeaua aeriană 44
- 5.1.3. Reţeaua maritimă 44
- 5.1.4. Reţeaua de transporturi speciale 44
- 5.2. Medii de reclamă 45
- 5.3. Instituţii financiare 45
- 6. Geografia şi climatul şi impactul lor asupra comportamentului
- de cumpărare şi a consumului 46
- 7. Legi şi reglementări guvenamentale cu impact direct asupra
- activităţii de marketing 47
- 7.1. Licenţele de import 47
- 7.2. Documentaţia necesară efectuării importului sau exportului 47
- 7.3. Stabilirea valorii în vamă 48
- 7.4. Bariere comerciale, tarifare şi netarifare şi taxe de import 48
- 7.5. Cerinţe privind inscripţionarea ambalajului şi marcajul 48
- 7.6. Legislaţia privind distribuţia şi canalele de desfacere 49
- 7.7. Orar de lucru 50
- 7.8. Tarife 50
- 8. Cultura şi influenţa sa asupra practicilor de afaceri şi a modelelor
- de cumpărare 51
- 8.1. Practici în derularea afacerilor şi desfăşurarea întâlnirilor 51
- 8.2. Obiceiuri în afaceri 51
- Cap. V. Concluzii şi recomandări
- Bibliografie
- Anexa 1 – Kuweit în imagini
Extras din proiect
Cap. I. Scurtă prezentare a ţării
1. Scurtă incursiune prin istoria Kuweitului
Începând de când putem vorbi de Kuweit?
Luat în stăpânire de arabi în secolul al VII-lea, teritoriul Kuweitului iese din anonimat în secolul 18, o dată cu imigrarea unor triburi arabe din Nejd şi crearea de către As Sabbah habu Abdullah (întemeietorul în 1756 al actualei dinastii) a unui emirat vasal Imperiului Otoman, cu centrul în portul Kuweit, important punct comercial şi strategic la Golful Persic.
Kuweitul până la al doilea război mondial
Influenţa engleză, devenită predominantă în a doua jumătate a secolului XIX, atrage după sine impunerea de facto în 1899 a unui protectorat britanic, devenit oficial în 1914, la izbucnirea primului război mondial. Tratate de delimitare a frontierei sunt semnate cu Arabia Saudită (1922) şi Iraq 1923. Până la descoperirea primelor zăcăminte de petrol în 1938 şi exploatarea după al doilea război mondial (2 milioane tone - 1947, 54 milioane tone - 1955), principala bogăţie rămâne pescuitul perlelor din regiunea Golfului Persic şi păstoritul seminomad, Kuweitul fiind o ţară primitivă, semifeudală şi săracă.
Kuweitul după al doilea război mondial
La 9 iunie 1961 Kuweitul îşi proclamă independenţa ca monarhie absolută. Irakul vecin refuză să recunoască statul Kuweit, afirmând că teritoriul acestuia este o parte a provinciei iraqiene Bastra, inclusă până în 1918 în Imperiul Otoman. Stăpân peste 1/5 din rezervele mondiale de ţiţei, devenit unul dintre marii exportatori de aur negru, Kuweitul ajunge peste noapte una dintre cele mai bogate ţări din lume, care cunoaşte un rapid proces de modernizare. Prin Oficiul de Investiţii al Kuweitului , o mare parte a capitalului autohton este plasat în firme din Europa Occidentală, astfel încât din anii '80 renta financiară a ajuns s-o depăşească pe cea petrolieră.
Kuweitul în istoria modernă
Kuweitul nu este parte combatantă în confruntările arabo-israeliene de după 1948. În conflictul dintre Irak şi Iran (1980- 1988), Kuweitul sprijină financiar efortul de război irakian. La 2 august 1990, Kuweitul este invadat de trupe iraqiene ale preşedintelui Saddam Hussein şi transformat, la 9 august 1990 în cea de-a XIX-a provincie a Iraqului, în pofida condamnării acestui act de către marile puteri şi ONU. În următoarele 7 luni Kuweitul cunoaşte un dur regim de ocupaţie.
2. Hartă. Steag. Stemă.
Fig. 1 Hartă
Fig. 2 Steag
Fig. 3 Stemă
3. Repere geografice
Denumirea oficiala: STATE OF KUWAIT
Denumirea în limba araba: DAWLAT AL KUWAIT
Organizarea administrativa: Capitala: KUWAIT. Kuweitul este împărţit în 6 guvernorate, respectiv: Al-Ahmadi, Al-Farwania, Al-Asimah, Al-Jahra, Hawalli şi Mubarak Al Kabir. Kuweitul este localizat în Estul Mijlociu, învecinându-se cu Iraq şi Arabia Sudită. Se situează între următoarele coordonate geografice: 29 30 N, 45 45 E. Are o suprafaţă de 17.818 km² (ocupând locul 152 în lume).
Lungimea graniţelor atinge 462 km: 240 Km graniţa cu Iraq şi 222 km graniţa cu Arabia Saudită. Lungimea ţărmului atinge 499 km şi astfel Kuweitul deţine plaje întinse, dar puţine dintre ele sunt amenajate. Marea teritorială se întinde pe 12 mile marine.
Bibliografie
Ştefan Prutianu, Manual de comunicare şi negociere în afaceri, Editura Polirom, Iaşi 2000
Ştefan Prutianu, Corneliu Munteanu, Cezar Caluschi, Inteligenţa marketing plus, Ed. Polirom 1999
Constantin Brătianu, Management şi Marketing, Editura Comunicare.ro, Bucureşti 2007
Preview document
Conținut arhivă zip
- Raport de Tara - Kuweit.doc