Studiu comparativ privind raportarea financiară a companiei AT&T din SUA și companiei Vodafone din Marea Britanie

INTRODUCERE

Informaţia şi îndeosebi informaţia economică este astăzi prezentă în toate domeniile de activitate, fiind un element indispensabil al progresului.

Realităţile societăţii moderne ne arată că odată cu dezvoltarea economiei de piaţă şi sporirea gradului de complexitate al acesteia, trebuie să se dezvolte corespunzător, ca arie, conţinut şi operativitate şi informaţia economică, pentru ca ea să poată furniza elementele necesare luării deciziilor, să poată reflecta exact situaţia patrimonială a entităţilor şi rezultatele activităţii economico-financiare.

Valorificarea eficientă a informaţiei economice se poate realiza numai în cadrul unui sistem informaţional economic în care contabilitatea este o componentă de bază al acestuia.

Modelul contabil anglo-saxon grupează ţări în care sursele de finanţare prin capitaluri proprii deţin o pondere importantă în cadrul surselor de finanţare ale întreprinderilor, în care evaluările contabile nu sunt dominate de criterii fiscale şi în care predomină sistemele de drept cutumiar.

În cadrul unor astfel de ţări profesia contabilă liberală se ocupă de elaborarea normelor contabile, într-un cadru reglementar general.

Preponderenţa modului de finanţare prin capitaluri proprii determină întreprinderile ca, sub presiunea pieţelor de capitaluri, să manifeste o reală preocupare privind îmbunătăţirea calităţii informaţiilor puse, în primul rând, la dispoziţia a investitorilor potenţiali sau actuali.

Absenţa unor coduri de legi detaliate permite întreprinderilor să răspundă cu supleţe acestor presiuni.

Principalele ţări adepte ale acestui model contabil sunt: SUA, Regatul Unit al Marii Britanii, Canada, Australia , Olanda, Noua Zeelandă, Singapore.

Cultura contabilă anglo-saxonă dezvoltată de Anglia şi SUA, se caracterizează prin:

- orientarea, de regulă, pe linia includerii fiscalităţii de către contribuabili;

- apărarea intereselor investitorului prin promovarea liberalismului economic;

- este mai puţin rigidă, se fundamenteză pe tradiţii şi cutume, fără existenţa unui plan contabil general;

- structurarea cheltuielilor şi veniturilor nu se face în funcţie de conţinutul lor econo¬mic, ci după destinaţie (produs, secţie, serviciu);

- imaginea fidelă este considerată ca un principiu esenţial;

- informaţia contabilă este dominată de principiul prevalenţei economicului asupra juridicului.

CAPITOLUL I

Prezentarea sistemului contabil american

Consideraţii generale

- În abordarea sistemelor contabile comparate şi a contabilităţii internaţionale, contabilitatea americană constituie un punct de reper important.

- Deşi între gândirea şi practicile din contabilitatea americană şi cele din Europa continentală există mari deosebiri, experienţa americană în materie de normalizare contabilă reprezintă ,fără dubii, atât din punct de vedere explicit cât şi implicit, o bază de reflecţie pentru orice organism de reglementare, naţional, regional sau internaţional. Deosebirile dintre cele două curente de gândire şi practică contabilă au fost generate de influienţa factorilor de mediu.

- Fără a supraaprecia gândirea contabilă americană, trebuie să recunoaştem că în ultimii 50 de ani, polul de interes privind dezvoltarea tehnicii, artei şi limbajul contabilităţii s-a mutat în S.U.A., pendulând de cele mai multe ori între Marea Britanie şi S.U.A.

- Dacă revoluţia industrială britanică este la originea contabilităţilor anglo-saxone, trebuie să recunoaştem că S.U.A. reprezintă astăzi motorul dezvoltării sistemelor contabile, oriunde ar fi concepute acestea în lume.

- Este important de reţinut că între cele două sisteme contabile, american şi britanic, există mari deosebiri, care au condus la punerea în evidenţă a unor diferenţe semnificative, generate de un volum mai mare al textelor americane faţă de cele engleze şi, în acelaşi timp, mult mai restrictive decât acestea din urmă.

Întreprinderile americane întocmesc şi prezintă următoarele situaţii financiare anuale:

- bilanţul;

- contul de profit şi pierdere;

- tabloul fluxurilor de trezorerie;

- tabloul capitalurilor proprii ( sau situaţia variaţiei capitalurilor proprii );

- situaţia rezultatului global ( sub diferite forme, începând din anul 1997 );

- anexele relative la situaţiile financiare.

Pentru întocmirea şi prezentarea bilanţului şi a contului de profit şi pierdere nu există norme specifice care să le reglementeze.

Sistemul contabil american a dedicat în schimb trei norme pentru tabloul fluxurilor de trezorerie: FAS 95, FAS 102( care modifică FAS 95) şi FAS 104.

În sistemul contabil american nu există modele standard pentru întocmirea situaţiilor financiare anuale. De asemenea nu există nici denumiri standard ale acestora, normele contabile americane fixând doar reguli generale, în prezentarea conturilor anuale.

Foarte important este ca denumirea dată situaţiilor financiare, termenii utilizaţi să fie bine explicitaţi.

Exemplu, contul de profit şi pierde poate fi intitulat :

- Statement of Income( Declaraţie privind câştigul);

- Statement of Earning(Declaraţie privind câştigul);

Şi bilanţul poate avea mai multe denumiri:

- Balance sheet ( Bilanţ );

- Statement of Financial Position( Bilanţul poziţiei financiare);

Indiferent de denumirea situaţiei financiare anuale întocmite şi prezentate de o întreprindere americană, aceasta trebuie să aplice şi să respecte în interiorul său principiul permanenţei metodelor. Acest lucru asigură utilizatorul de informaţii că dispune de informaţii financiare stabile pe o perioadă lungă de timp.