Forme comunitare de organizare a activităților economice

Proiect
8.5/10 (2 voturi)
Domeniu: Drept Civil
Conține 3 fișiere: doc
Pagini : 68 în total
Cuvinte : 22132
Mărime: 87.00KB (arhivat)
Publicat de: Liviu Adam
Puncte necesare: 10

Cuprins

  1. Capitolul I – Aspecte generale
  2. 1. Notiuni introductive
  3. 1.1. Notiunea de societate comerciala din punct de vedere comunitar
  4. 1.2. Principiile creari si functionarii pietei interne a comunitatii europene
  5. 1.2.1. Libertatea de miscare a persoanelor si serviciilor
  6. 1.2.2. Libertatea de miscare a marfurilor
  7. 1.2.3. Libertatea de miscare a capitalului
  8. 1.3. Creatii societare comunitare
  9. Capitolul II – Armonizarea comunitara in domeniul societar
  10. 2. Directivele europene in domeniul societatilor comerciale
  11. 2.1. Prima directiva nr. 68/151/CEE din 9 martie 1968
  12. 2.2. A II-a directiva nr. 77/91/CEE din 13 decembrie 1976
  13. 2.3. A III-a directiva nr. 78/855/CEE din 9 octombrie 1978
  14. 2.4. Directive privind conturile societatilor
  15. 2.4.1. A IV-a directiva nr. 78/660/CEE din 25 iulie 1978
  16. 2.4.2. A VII-a directiva a consiliului 83/349/CEE din 13 iunie 1983
  17. 2.4.3. A VIII-a directiva a consiliului 84/253/CEE din 10 aprilie 1984
  18. 2.5. A VI-a directiva a consiliului nr. 82/891/CEE din 17 decembrie 1982
  19. 2.6. A XI-a directiva a consiliului 89/666/CEE din 21 decembrie 1989
  20. 2.7. A XII-a directiva a consiuliului 89/667/CEE
  21. Capitolul III – Forme comunitare de organizare a activitatilor economice
  22. 3. Societatea Europeana ( SE )
  23. 3.1. Aspecte introductive si scurt istoric
  24. 3.2. Constituirea societatii europene
  25. 3.2.1. Constituirea prin fuziune
  26. 3.2.2. Constituirea unui holding SE
  27. 3.2.3. Constituirea prin formarea unei filiale SE
  28. 3.2.4. Transformarea unei societati pe actiuni preexistenta intr-o SE
  29. 3.3. Actul constitutiv
  30. 3.4. Structura si functionarea SE
  31. 3.4.1. Organele de administrare
  32. 3.4.1.1. Sistemul dualist
  33. 3.4.1.2. Sistemul monoist
  34. 3.4.2. Adunarile generale
  35. 3.5. Modificarea actului constitutiv
  36. 3.6. Situatii financiare, conturi anuale si situatii consolidate
  37. 3.7. Incetarea SE
  38. 3.8. Compatibilitatea cu dreptul romanesc
  39. 4. Asocieri Cooperatiste Europene ( SCE )
  40. 4.1. Aspecte generale
  41. 4.2. Constituirea SCE
  42. 4.2.1. Capitalul social
  43. 4.2.2. Actul constitutiv si inregistrarea SCE
  44. 4.2.3. Dobandirea calitatii de membru al unei SCE
  45. 4.2.4. Procedura de constituire
  46. 4.2.4.1. Constituirea prin fuziune
  47. 4.2.4.2. Transformarea unei societati cooperative existente intr-o SCE
  48. 4.3. Structura si functionarea SCE
  49. 4.3.1. Adunarea generala
  50. 4.4. Modificarea actelor constitutive
  51. 4.5. Valori imobiliare, alocarea profitului
  52. 4.6. Conversia intr-o cooperativa nationala
  53. 4.7. Reglementarea romana ( Societatea Cooperativa )
  54. 4.7.1. Natura juridica si capacitatea juridica
  55. 4.7.2. Constituirea societatilor cooperative
  56. 4.7.3. Calitatea de membru
  57. 4.7.4. Functionarea societatii cooperative
  58. 4.7.5. Modificarea actelor constitutive
  59. 4.7.6. Incetarea societatii cooperative
  60. 5. Grupul European de Interes Economic
  61. 5.1. Aspecte generale
  62. 5.1.1. Reglementarea juridica
  63. 5.1.2. Notiunea de Grup European de Interes Economic
  64. 5.2. Constituirea GEIE
  65. 5.3. Functionarea GEIE
  66. 5.4. Modificarea actului constitutiv
  67. 5.5. Incetarea GEIE
  68. 5.6. Reglementarea romana ( Grupul de Interes Economic )
  69. 5.6.1. Reglementarea GIE
  70. 5.6.2. Constituirea GIE
  71. 5.6.3. Functionare GIE
  72. 5.6.4. Modificarea GIE
  73. 5.6.5. Incetarea GIE
  74. 6. Modificarile Legii 441/2006 in privinta societilor comerciale

Extras din proiect

Capitolul I – Aspecte generale

1. Notiuni introductive

1.1. Notiunea de societate comerciala din punct de vedere comunitar

In conceptia dreptului comercial roman, societatea comerciala poate fi privita cel putin in doua sensuri: 1. ca o institutie jurdica in sine, considerata a fi un organism constituit de regula pe baze asociative, cu scopul obtinerii unui anumit profit, de catre cei care s-au asociat, si in vederea realizarii unei activitatii comerciale

ca un contract, cu caracteristici proprii, determinate de specificul scopului pentru care s-a realizat acordul de vointa

fapte de comert

Daca in dreptul comercial roman, o persoana are calitatea de comerciant datorita savarsirii de fapte de comert, in dreptul comunitar o persoana obtine calitatea de comerciant pentru desfasurarea oricarei activitati cu caracter economic, cu scop patrimonial declarat.

Cu alte cuvinte, in dreptul comunitar comercial, distinctiile doctrinare in privinta caracterului comercial, in contrapunere cu cel civil, nu-si gasesc locul tocmai datorita acestei aboradari specifice, conform careia, orice activitate cu caracter economic si scop patrimonial declarat confera calitatea de comerciant subiectului sau.

Consideram ca aceasta abordare are o dubla utilitate in prezenta structura organizationala a UE. In primul rand, in privinta diferitilor comercianti, persoane fizice sau jurdice, din statele membre care sunt scutiti de indeplinirea unor noi formalitati legale in vederea constituirii sau reorganizarii propriei societati comerciale. In al doilea rand, aceasta abordare prezinta o utilitate practica in contextul armonizarii comunitare la nivelul pietelor nationale cu Piata Interna.

Totusi, legiutorul comunitar nu a avut aceeasi viziune extinsa in privinta obiectului de reglementare. Atunci s-a cand a realizat reglementarea pe calea dreptului secundar, diversitatea de structuri societare nascuta din diversitatea societatilor statelot membre a fost pastrata nealterata in corpusul directivelor. Legiutorul comunitar a preferat sa detalieze fiecare structura societara nationala, sub denumirea nationala proprie care face obiectul reglementarii, orice fel de echivalare fiind explicit exclusa.

1.2. Principiile creari si functionarii pietei interne a comunitatii europene

Unul din principalele obiective ale Comunitatii Europene, era infiintarea unei Piete Interne care avea ca urmarea inlaturarea obstacolelor din calea liberei circulatii a persoanelor,a marfurilor, a capitalurilor si a serviciilor . Acest deziderat a fost realizat prin intermediul Tratatului de la Maastricht, in anul 1993.

Piata Intena este definta ca “un spatiu fara frontiere interne, in cadrul caruia libera circulatie a marfurilor, a persoanelor, a serviciilor si a capitalurilor este asigurata in conformitate cu dispozitiile Tratatului de la Maastricht”.

Astfel, pentru crearea si functionarea acestei Piete Interne, legiutorul comunitar a instituit 4 libertati fundamentale: libertatea de miscare a persoanelor si servicilor, libertatea de miscare a marfurilor si libertatea de miscare a capitalurilor.

1.2.1. Libertatea de miscare a persoanelor si serviciilor

Aceste doua libertati sunt indispendabile in vederea exercitarii unei cetatenii europene si au cea mai mare incidenta in privinta infiintari si demararii activitatii formelor asociative economice reglementate la nivel comunitar.

Cele doua libertati sunt interdependente din punct de vedere economic, sprijinindu-se una pe cealalta in realizarea aceluiasi obiectiv, si anume realizarea Pietei Interne pentru exercitarea activitatilor economice.

Libertatea de stabilire reprezinta dreptul recunoscut resortisantilor statelor membre de a accede la activitatile nesalariale pe teritoriul statelor membre, prin intermediul unei “instalari” materiale si, eventual juridice.

Notiune de resortisant, poate fi privita din punctul de vedere a unei persoane fizice ca, orice persoana care are cetarenia unui stat membru, sau in ceea ce priveste o filiala a unei persoane juridice care isi are sediul social intr-un stat membru.

Libertarea de stabilire se circumscrie tuturor protagonistilor relatiilor de munca, adica atat muncitorilor cat si angajatorilor. De aceea aceasta libertate include atat libertatea garantata lucratorilor si neingradita miscare a fortei de munca in spatiul economic european ( SEE ) dar, si libertatea de stabilire a unei forme de activitate economica de catre orice cetatean al UE.

Preview document

Forme comunitare de organizare a activităților economice - Pagina 1
Forme comunitare de organizare a activităților economice - Pagina 2
Forme comunitare de organizare a activităților economice - Pagina 3
Forme comunitare de organizare a activităților economice - Pagina 4
Forme comunitare de organizare a activităților economice - Pagina 5
Forme comunitare de organizare a activităților economice - Pagina 6
Forme comunitare de organizare a activităților economice - Pagina 7
Forme comunitare de organizare a activităților economice - Pagina 8
Forme comunitare de organizare a activităților economice - Pagina 9
Forme comunitare de organizare a activităților economice - Pagina 10
Forme comunitare de organizare a activităților economice - Pagina 11
Forme comunitare de organizare a activităților economice - Pagina 12
Forme comunitare de organizare a activităților economice - Pagina 13
Forme comunitare de organizare a activităților economice - Pagina 14
Forme comunitare de organizare a activităților economice - Pagina 15
Forme comunitare de organizare a activităților economice - Pagina 16
Forme comunitare de organizare a activităților economice - Pagina 17
Forme comunitare de organizare a activităților economice - Pagina 18
Forme comunitare de organizare a activităților economice - Pagina 19
Forme comunitare de organizare a activităților economice - Pagina 20
Forme comunitare de organizare a activităților economice - Pagina 21
Forme comunitare de organizare a activităților economice - Pagina 22
Forme comunitare de organizare a activităților economice - Pagina 23
Forme comunitare de organizare a activităților economice - Pagina 24
Forme comunitare de organizare a activităților economice - Pagina 25
Forme comunitare de organizare a activităților economice - Pagina 26
Forme comunitare de organizare a activităților economice - Pagina 27
Forme comunitare de organizare a activităților economice - Pagina 28
Forme comunitare de organizare a activităților economice - Pagina 29
Forme comunitare de organizare a activităților economice - Pagina 30
Forme comunitare de organizare a activităților economice - Pagina 31
Forme comunitare de organizare a activităților economice - Pagina 32
Forme comunitare de organizare a activităților economice - Pagina 33
Forme comunitare de organizare a activităților economice - Pagina 34
Forme comunitare de organizare a activităților economice - Pagina 35
Forme comunitare de organizare a activităților economice - Pagina 36
Forme comunitare de organizare a activităților economice - Pagina 37
Forme comunitare de organizare a activităților economice - Pagina 38
Forme comunitare de organizare a activităților economice - Pagina 39
Forme comunitare de organizare a activităților economice - Pagina 40
Forme comunitare de organizare a activităților economice - Pagina 41
Forme comunitare de organizare a activităților economice - Pagina 42
Forme comunitare de organizare a activităților economice - Pagina 43
Forme comunitare de organizare a activităților economice - Pagina 44
Forme comunitare de organizare a activităților economice - Pagina 45
Forme comunitare de organizare a activităților economice - Pagina 46
Forme comunitare de organizare a activităților economice - Pagina 47
Forme comunitare de organizare a activităților economice - Pagina 48
Forme comunitare de organizare a activităților economice - Pagina 49
Forme comunitare de organizare a activităților economice - Pagina 50
Forme comunitare de organizare a activităților economice - Pagina 51
Forme comunitare de organizare a activităților economice - Pagina 52
Forme comunitare de organizare a activităților economice - Pagina 53
Forme comunitare de organizare a activităților economice - Pagina 54
Forme comunitare de organizare a activităților economice - Pagina 55
Forme comunitare de organizare a activităților economice - Pagina 56
Forme comunitare de organizare a activităților economice - Pagina 57
Forme comunitare de organizare a activităților economice - Pagina 58
Forme comunitare de organizare a activităților economice - Pagina 59
Forme comunitare de organizare a activităților economice - Pagina 60
Forme comunitare de organizare a activităților economice - Pagina 61
Forme comunitare de organizare a activităților economice - Pagina 62
Forme comunitare de organizare a activităților economice - Pagina 63
Forme comunitare de organizare a activităților economice - Pagina 64
Forme comunitare de organizare a activităților economice - Pagina 65
Forme comunitare de organizare a activităților economice - Pagina 66
Forme comunitare de organizare a activităților economice - Pagina 67
Forme comunitare de organizare a activităților economice - Pagina 68

Conținut arhivă zip

  • Bibliografie.doc
  • Cuprins.doc
  • Lucrare de diploma.doc

Alții au mai descărcat și

Succesiunea

Proprietatea este dreptul unei persoane de a folosi si a dispune de un lucru în mod exclusiv si absolut, însa în limitele determinate de lege....

Vicii de consimțământ - dolul

DOLUL (VICLENIA) 1. Definiţie Dolul este viciul de consimtamant care consta in inducerea in eroare a unei persoane, prin mijloace viclene,...

Dreptul Familiei

1) Def dreptul fam- repr totalit normelor jur care reglementeaza rap personale si patrimoniale ce izvorasc din casatorie, rudenie si adoptie si...

Norma juridică

Norma juridica este un element constitutive al dreptului. Norma juridica reprezinta o regula de conduita, generala, impersonala si obligatorie,...

Proprietatea Periodică

Proprietatea, în sens economic, este, raportul de însusire de către om a bunurilor materiale, care constituie o conditie a oricărei productii de...

Drept civil - definiții

Dreptul – ca si statul, este o categorie istorica ce a aparut pe o anumita treapta de dezvoltare a societatii umane, si anume in oranduirea...

Vicii de consimțământ

Vicii de consim: imprejurari care afecteaza catacterul constient si liber a vointei incorporate intr-un act juridic in asa mas incat constituie...

Te-ar putea interesa și

Analiza Nivelului de Dezvoltare a Turismului Rural în România

ROLUL TURISMULUI RURAL PENTRU DEZVOLTAREA TURISTICA A ROMÂNIEI Urmarindu-se unele interdependente între parte si întreg, în lucrare se prezinta...

Grupurile Europene de Interes Economic

Capitolul I. Consideraţii introductive 1.1. Grupurile de Interes Economic (GIE) şi Grupurile Europene de Interes Economic (GEIE)- forme...

Istoricul Construcției Comunitare Europene

Consideraţii istorice privind apariţia şi evoluţia comunităţilor europene În urmă cu 57 de ani, era semnat la Paris, de către 6 state europene ,...

Politicile de Mediu ale Uniunii Europene

CAPITOLUL: 1. Introducere Politica de mediu a Uniunii Europene, asa cum a fost stabilită prin Tratatul CE, are ca scop asigurarea...

Politici de concurență

1. Notiuni introductive In sens general, prin concurenta se intelege o confruntare intre tendinte adverse, care converg spre acelasi scop. In...

Izvoarele Dreptului Comunitar European

1. Clasificare: A. Izvoare primare (originare) B. Izvoare secundare (derivate) C. Acorduri internaţionale D. Izvoare complementare E. Izvoare...

Integrarea României în UE

Integrarea inseamna, in primul rand, aderarea la structurile europene, ceea ce se realizeaza prin acorduri bilaterale intre Romania si institutiile...

Politici Comunitare

În prima sa perioada de existenţă,Comunitatea Economică Europeană, aşa cum o şi sugerează numele, s-a concentrat pe aspectele cantitative :...

Ai nevoie de altceva?