Administrația Publică Locală

1. Introducere

La baza fiecarui stat exista doua tipuri de organe administrative, care din punct de vedere al intinderii in teritoriu al atributiilor pe care le exercita pot fi organe ale administratiei publice locale, care sunt organizate si functioneaza la nivelul unitatilor administrative-teritoriale (judet, comuna, oras) si organele administratiei publice centrale, care au competente la nivelul intregii tari.

Administratia publica locala este constituita din totalitalea autoritatilor cu competenta speciala sau generala, care sa satisfaca interesele generale ale populatiei unei unitati administrativ - teritoriale (judet, comuna, oras) conform cerintelor acestora.

Dupa revolutia din decembrie 1989 si mai ales dupa ,,culoarea politica’’ a administratiei publice locale, aceasta a suferit mai multe modificari semnificative.

Caderea regimului totalitar a dus la o serie de reforme legislative, unele privind drepturile si libertatile, altele asocierea politica (formarea de partide) si civica (formarea ONG-urilor), sanitate, educatie, economie etc. In plan administrativ1, s-a inceput cu abrogarea Legii nr.2 din 18 aprilie 1989, privind imbunatatirea organizarii administrative a teritoriului Republicii Socialiste Romania, prin Decretul - Lege nr.38 din 1990. Cadru legislative post-decembrist a fost completat in urma adoptarii Constitutiei din 1991 si a Legii administratiei publice locale nr.69 din 26 noiembrie 1991 (amendata serios prin Legea nr. 215 din 23 aprilie 2001). Potrivit acestor acte normative, s-au reconfirmat unitatile administrative de baza: judetele, municipiile, orasele si comunele. In linii mari, primele legi administrative nu au adus nici o noutate fata de vechiul regim comunist in materia decupajelor teritoriale; schimbarea s-a petrecut doar in privinta proclamarii solemne a principiilor autonomiei locale si descentralizarii.

2. Principiile de baza ale organizarii si functionarii administratiei publice locale

Conform prevederilor corelate ale Constitutiei, Legilor nr. 215 din 2001 a administratiei publice locale si 67 din 2004, rezulta faptul ca organizarea si functionarea administratiei publice locale are la baza urmatoarele principii:

2.1 Principiul autonomiei locale;

2.2 Principiul descentralizarii;

2.3 Principiul deconcentrarii serviciilor publice;

2.4 Principiul eligibilitatii autoritatilor administratiei publice locale;

2.5 Principiul legalitatii;

2.6 Principiul consultarii cetatenilor in solutionarea problemelor locale de interes

deosebit.

2.1 Principiul autonomiei locale

Prin Legea nr. 215/2001 si Constitutie, principiul autonomiei locale este consacrat expres astfel ca o consecinta aplicarii acestui principiu, autoritatile comunale/orasenesti nu sunt subordonate fata de vreo autoritate judeteana2 sau centrala. Nu exista nici un raport de subordonare intre consiliul local (primar) si consiliu judetean, nici intre consiliu local/primar, pe de o parte, si minister, prefect, departament central, pe de alta parte. Prin urmare, in relatiile cu organle locale, organele centrale si organelle judetene, le revin doar urmatoarele drepturi:

- Pot solicita anularea actelor ilegale ;

- De a le organiza activitatea :

- De a le da indrumari ;

- De a executa controlul general asupra diferitelor activitati cu caracter juridic, organizatoric, economico-financiar, cultural etc.

Potrivit Legii administratiei publice locale nr. 215/2001, ,,autonomia locala3 reprezinta dreptul si capacitatea efectriva ale autoritatilor administratiei publice locale de a solutiona si de a gestiona, in cadrul legii, in nume propriu si in interesul populatiei locale, o parte importanta a treburilor publice. Acest drept se exercita de consilii sau adunari, compuse din membrii alesi prin vot liber, secret, egal, direct si universal, care pot dispune de organe executive si deliberative care raspund in fata lor. Aceasta dispozitie nu aduge atingere, in nici un fel, posibilitatii de a recurge la adunari cetatenesti, referendum sau orice alta forma de participare directa a cetatenilor, acolo unde acesata este permisa de lege’’.

Totalitatea locuiitorilor din unitatea administrativ - teritoriala reprezinta colectivitatea locala.

Autonomia locala este exercitata pe baza si in limitele prevazute de legislatie si poate fi numai administrative si financiara. In limitele legii, autonomia locala confera autoritatilor administratiei publice locale dreptul sa poata avea initiative in toate domeniile, cu excetia celor care in mod expres, sunt date in competenta altor autoritati publice.