Adunarea generală, consiliul de securitate - componentele, procedură de creare și de activitate, felurile actelor adoptate

Proiect
8/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 31 în total
Cuvinte : 13581
Mărime: 66.38KB (arhivat)
Publicat de: Marga Costin
Puncte necesare: 8
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Valentin

Cuprins

  1. Introducere.2
  2. Capitolul I
  3. Dispoziţii generale cu privire la Organizaţia Naţiunilor Unite.3
  4. Capitolul II
  5. Adunarea Generală a O.N.U-componenţe, procedura de creare şi de activitate, felurile actelor adoptate.7
  6. § 1. Alcătuirea Adunării Generale a O.N.U.7
  7. § 2. Funcţiile şi competenţele Adunării Generale a O.N.U.9
  8. § 3. Organizarea lucrărilor şi adoptarea hotărârilor Adunării Generale a O.N.U.16
  9. Capitolul III
  10. Consiliul de Securitate a O.N.U - componenţe, procedura de creare şi de activitate, felurile actelor adoptate.19
  11. § 1. Alcătuirea şi funcţionarea Consiliul de Securitate al O.N.U.19
  12. § 2. Adoptarea hotărârilor în Consiliul de Securitate al O.N.U. şi competenţele acestuia.21
  13. Capitolul IV.
  14. Proceduri de soluţionare paşnică a diferendelor internaţionale în cadrul O.N.U.26
  15. Concluzii.29
  16. Bibliografie.31

Extras din proiect

Introducere

Organizaţia Naţiunile Unite e o organizaţie internaţională de tip clasic. Asta înseamnă că este alcătuită din state, în organele acesteia întrunindu-se reprezentanţii guvernelor naţionale. Acest lucru este valabil şi pentru Adunarea Generală si Consiliul de Securitate ca principale organe ale O.N.U.

Adunarea Generală de multe ori a fost numită în mod eronat "Parlament mondial". Ea nu este în nici un caz un parlament, ci un forum de cooperare şi consultare inter-statal, chiar dacă activităţile plenului sunt pregătite şi organizate - aşa cum se întâmplă şi în cazul parlamentelor - în cadrul unor comitete.

Pe lângă aceste comitete, mai există şi o serie întreagă de organe conexe care completează structura Adunării Generale. Diferenţierea în diverse foruri este una din trăsăturile definitorii ale sistemului ONU. Articolul 7 din Carta ONU permite organelor principale ale ONU să constituie organe conexe în funcţie de necesităţi, facilitate de care acestea s-au deservit în multe rânduri de-a lungul istoriei Organizaţiei.

Şedinţa anuală a Adunării Generale începe în septembrie, la sediul din New York. Mai întâi sunt alese forurile de conducere şi are loc dezbaterea generală, condusă în genere de miniştrii de externe ai statelor membre şi care înregistrează şi cel mai mare interes din partea mass-mediei. Înainte, şedinţa lua sfârşit în decembrie. Astăzi, Adunarea Generală se întruneşte aproape tot anul.

Consiliul de securitate al O.N.U. este un organ investit cu competenţe principale în domeniul menţinerii păcii şi securităţii inter-naţionale. Consiliul de securitate este alcătuit din 15 membri, dintre care 5 permanenţi (Republica China, Franţa, Rusia, Marea Britanie şi al Irlandei de Nord, Statele Unite ale Americii) şi 10 membri nepermanenţi aleşi de către Adunarea Generală pe o perioadă de doi ani de zile, ţinându-se seama în primul rând de contribuţia membrilor la menţinerea păcii şi securităţii internaţionale şi la înfăptuirea scopurilor Organizaţiei (art.23, alin. l; 2). Alegerea membrilor nepermanenţi se face şi în dependenţă de criteriul geografic din cele zece locuri în Consiliul de Securitate cinci sunt destinate ţărilor din Africa şi Asia, două pentru America Latină, două pentru Europa Occidentală, un loc pentru Europa de Est. La lucrările Consiliului de Securitate pot fi invitate să participe şi alte state dar fără drept de vot (art.32). Consiliul de Securitate spre deosebire de Adunarea Generală este un organ cu activitate permanentă (art.28). Fiecare stat membru al Consiliului desemnează un reprezentant permanent la sediul organizaţiei (art.28).[ 9, 17 ]

Acum că am discutat la general despre aceste două organe ale O.N.U.,în continuare voi încerca să fac referiri mult mai ample la acestea, studiind mai amănunţit fiecare element în parte al acestora.

Capitolul I.

Dispoziţii generale cu privire la Organizaţia Naţiunilor Unite.

Organizaţia Naţiunilor Unite este una dintre cele mai importante organizaţii internaţionale cu vocaţie de universalitate,ce are drept scop soluţionarea problemelor cu caracter mondial. Sistemul O.N.U. a fost înfiinţat pe parcursul a cel puţin 100 de ani. Ideea constituirii unei organizaţii inter-naţionale,care să faciliteze colaborarea dintre statele lumii în scopul menţinerii păcii a preocupat statele în special după primul război mondial. Realizarea din partea autorităţilor statale a pericolu-lui pe care-l provoacă războaiele pentru umanitate a stimulat procesul de creare a organizaţiilor internaţionale cu orientări politice,care să aibă ca scop evitarea războaielor.

În anul 1915 în Statele Unite, la Philadelphia, a fost înfiinţată Liga pentru impunerea păcii, care a formulat"14 puncte"privind organizarea păcii la sfârşitul războiului,în Marea Britanie şi în Franţa au fost create comisii şi comitete pentru constituirea unei Ligi a Naţiunilor.[ 6, 147 ] În timpul primului război mondial au fost create vreo de 50 de proiecte pentru înfiinţarea unei asemenea Ligi prin intermediul căreia să se evite un nou război.Unul din asemenea proiecte a servit drept bază pentru crearea Ligii Naţiunilor.în 1919. Proiectul final al acestui document, denumit Pactul Societăţii Naţiunilor, a fost aprobat în sesiunea plenară a Conferinţei de pace din 28 aprilie 1919. Pactul a intrat în vigoare odată cu Tratatul de la Versailles la 10 ianuarie 1920.

Cele mai importante scopuri a Ligii naţiunilor erau promovarea păcii şi prevenirea războiului. Pe parcursul activităţii sale societate a soluţionat pozitiv circa 30de conflicte între state,[7,151-152] însă cu toate acestea societatea Naţiunilor nu şi-a îndeplinit sarcinile şi scopurile propuse.Cauzele eşecului suferit au fost în primul rând situaţia politică existentă în perioada 1919-1939; statele membre a Ligii naţiunilor aveau tendinţa de izolare şi dominare, în ai doilea rând, mecanismul juridic al Ligii era imperfect şi nu permitea de a soluţiona corect situaţiile între state, de a căuta căi şi mijloace paşnice pentru dezvoltarea relaţiilor internaţionale.[9, 14]

Fondata de guvernele unei lumi macinate de razboaie,ONU era menită să apere pacea si să sprijine progresul social si economic.Chiar daca nu are autoritate globala,ea a facut progrese importante.

Istoria umanitatii este plina de conflicte si de nedreptati. Incercarile de stopare a lor au avut doar un succes partial, atat in sec. XX cat si in perioadele anterioare.Capacitatile distructive ale armelor moderne si scara la care se poarta razboaiele au facut ca necesitatea unor aranjamente prin care sa se poata asigura pacea mondiala sa devina o tema mult mai stringenta decat in anii precedenti.

Adevaratul punct de cotitura a fost primul razboi mondial. Macelul a fost atat de inspaimantator incât multi oameni au hotărât ca acesta sa nu se mai repete niciodata. Ideea a fost incurajata si de guverne, sustinand ca vor duce “un razboi care va pune capat oricarui razboi”.Iar atunci cand SUA s-au vazut implicate in conflict, unul dintre cele Patrusprezece Puncte prezentate in ianuarie 1918 de presedintele american Woodrow Wilson era infiintarea unei “Asociatii Generale a Natiunilor”.

Bibliografie

1. Constituţia Republicii Moldova adoptată la 29.07.1994.

2. Burian Alexandru, Balan Oleg, Serbenco Eduard, Drept internaţional public, Ediţia a II-a, Chiţinău 2005.

3. Creţu Vasile, Drept internaţional public, Editura fundaţiei România de mâine, Bucureşti 1999.

4. Diaconu Ion, Drept internaţional public, Casa de editură şi presă Şansa - S.R.L., Bucureşti 1995.

5. Geamănu Gheorghe, Drept internaţional public, vol II, Bucureşti 1993.

6. Miga-Beşteliu Raluca, Organizaţii internaţionale interguvernamentale, All Beck, Bucureşti 2000.

7. Miga-Beşteliu Raluca, Drept internaţional. Introducere în dreptul internaţional public. All Educatonal 1997.

8. Niciu Marţian, Organizaţii internaţonale, Editura Fundaţiei Chemarea, Iaşi, 1994.

9. Pântea Violeta, Dreptul organizaţiilor internaţionale, Chişinău 2004.

10. Popescu Dumitra, Năstase Adrian, Coman Florin, Drept internaţional Public, Casa de editură şi presă Şansa - S.R.L., Bucureşti 1994.

11. Carta O.N.U., semnată la 26 iunie 1945 la San Francisco; intrată în vigoare la 24 octombrie 1945.

Preview document

Adunarea generală, consiliul de securitate - componentele, procedură de creare și de activitate, felurile actelor adoptate - Pagina 1
Adunarea generală, consiliul de securitate - componentele, procedură de creare și de activitate, felurile actelor adoptate - Pagina 2
Adunarea generală, consiliul de securitate - componentele, procedură de creare și de activitate, felurile actelor adoptate - Pagina 3
Adunarea generală, consiliul de securitate - componentele, procedură de creare și de activitate, felurile actelor adoptate - Pagina 4
Adunarea generală, consiliul de securitate - componentele, procedură de creare și de activitate, felurile actelor adoptate - Pagina 5
Adunarea generală, consiliul de securitate - componentele, procedură de creare și de activitate, felurile actelor adoptate - Pagina 6
Adunarea generală, consiliul de securitate - componentele, procedură de creare și de activitate, felurile actelor adoptate - Pagina 7
Adunarea generală, consiliul de securitate - componentele, procedură de creare și de activitate, felurile actelor adoptate - Pagina 8
Adunarea generală, consiliul de securitate - componentele, procedură de creare și de activitate, felurile actelor adoptate - Pagina 9
Adunarea generală, consiliul de securitate - componentele, procedură de creare și de activitate, felurile actelor adoptate - Pagina 10
Adunarea generală, consiliul de securitate - componentele, procedură de creare și de activitate, felurile actelor adoptate - Pagina 11
Adunarea generală, consiliul de securitate - componentele, procedură de creare și de activitate, felurile actelor adoptate - Pagina 12
Adunarea generală, consiliul de securitate - componentele, procedură de creare și de activitate, felurile actelor adoptate - Pagina 13
Adunarea generală, consiliul de securitate - componentele, procedură de creare și de activitate, felurile actelor adoptate - Pagina 14
Adunarea generală, consiliul de securitate - componentele, procedură de creare și de activitate, felurile actelor adoptate - Pagina 15
Adunarea generală, consiliul de securitate - componentele, procedură de creare și de activitate, felurile actelor adoptate - Pagina 16
Adunarea generală, consiliul de securitate - componentele, procedură de creare și de activitate, felurile actelor adoptate - Pagina 17
Adunarea generală, consiliul de securitate - componentele, procedură de creare și de activitate, felurile actelor adoptate - Pagina 18
Adunarea generală, consiliul de securitate - componentele, procedură de creare și de activitate, felurile actelor adoptate - Pagina 19
Adunarea generală, consiliul de securitate - componentele, procedură de creare și de activitate, felurile actelor adoptate - Pagina 20
Adunarea generală, consiliul de securitate - componentele, procedură de creare și de activitate, felurile actelor adoptate - Pagina 21
Adunarea generală, consiliul de securitate - componentele, procedură de creare și de activitate, felurile actelor adoptate - Pagina 22
Adunarea generală, consiliul de securitate - componentele, procedură de creare și de activitate, felurile actelor adoptate - Pagina 23
Adunarea generală, consiliul de securitate - componentele, procedură de creare și de activitate, felurile actelor adoptate - Pagina 24
Adunarea generală, consiliul de securitate - componentele, procedură de creare și de activitate, felurile actelor adoptate - Pagina 25
Adunarea generală, consiliul de securitate - componentele, procedură de creare și de activitate, felurile actelor adoptate - Pagina 26
Adunarea generală, consiliul de securitate - componentele, procedură de creare și de activitate, felurile actelor adoptate - Pagina 27
Adunarea generală, consiliul de securitate - componentele, procedură de creare și de activitate, felurile actelor adoptate - Pagina 28
Adunarea generală, consiliul de securitate - componentele, procedură de creare și de activitate, felurile actelor adoptate - Pagina 29
Adunarea generală, consiliul de securitate - componentele, procedură de creare și de activitate, felurile actelor adoptate - Pagina 30
Adunarea generală, consiliul de securitate - componentele, procedură de creare și de activitate, felurile actelor adoptate - Pagina 31

Conținut arhivă zip

  • Adunarea generala, consiliul de securitate-componentele, procedura de creare si de activitate, felurile actelor adoptate.doc

Alții au mai descărcat și

Locul, rolul și importanța Organizației Națiunilor Unite în sistemul internațional contemporan

CAPITOLUL I - ORGANIZAŢII INTERNAŢIONALE Secţiunea 1 - Introducere Organizaţiile internaţionale reprezintă elemente relativ noi ale sistemului...

Convenția de Arbitraj

2. Conditiile de fond Conditiile de fond sunt cele obisnuite oricarei conventii: consimtamânt, capacitate, obiect, cauza (art.948. C. civ. )....

Creditul ipotecar pentru investiții imobiliare

Creditul Reprezinta operatiunea prin care se iau in stapanire imediata resurse (de regula, sub forma de capital) in schimbul unei promisiuni de...

Contract de Societate

SOCIETATEA COOPERATIVA MESTESUGAREASCA “VIITORUL” FAGARAS I. PARTILE CONTRACTANTE (MEMBRII COOPERATORI) Art.1. Persoanele fizice...

Ai nevoie de altceva?