Drepturile Fundamentale ale Uniunii Europene în Comparație cu Cele ale Statului Roman

- Introducere

Tema referatului pe care am ales-o: Carta drepturile fundamentale ale Uniunii Europene în comparaţie cu Constituţia României, Tilul II , Capitolul 2Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale, cuprinde viziunea pe ansamblu a drepturilor cele mai importante a Cartei şi cele ale statului Român. Ţin să amintesc şi faptul că nu am descoperit până în prezent nici o lucrare care să se ocupe de această problematică europeană şi tocmai de aceea am să încerc pe parcursul lucrării să tratez cât mai bine ambele documente sau legi fundamentale.

Care sunt cele mai bune drepturi şi care sunt mai puţin bune dar şi care drepturi se mai respectă în cadrul statului român v-om vedeam pe parcursul lucrării. Structura lucrării se v-a baza cel mai mult pe Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene şi pe Constituţia României, Titlul II: Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale. Lucrarea va fi structurata pe două capitole: primul capitol Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene şi Constituţia României, Titlul II, Capitolul II. Prezentare generală şi al doilea capitol Drepturile fundamentale ale UE în comparaţie cu cele ale statului român.

- Capitolul I

Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene şi

Constituţia României, Titlul II, Capitolul II. Prezentare generală

Consiliul European de la Koln a luat hotărârea în data de 3 şi 4 iulie anul 1999 de a elabora o Cartă Europeană a Drepturilor Fundamentale, iar în cadrul Consiliului de la Tampere din data de 15 şi 16 octombrie din anul 1999 s-a format o convenţie care avea misiunea de a elabora o cartă a drepturilor fundamentale. Carta Drepturilor Fundamentale a fost proclamata în mod solemn în cadrul Consiliului European de la Nişa din data de 7-12 decembrie 1999, aceasta conţine un preambul şi 7 capitole. Capitolul I se referă la demnitatea umană, Capitolul al II-lea conţine libertăţile fundamentale, Capitolul al III-lea cuprinde egalitatea, cel de-al IV-lea capitol cuprinde securitatea socială, protecţia mediului şi protecţia consumatorului. Capitolul al V-lea are în component să drepturile cetăţeneşti, cel de-al VI-lea capitol conţine garanţiile procesuale, iar cel din urmă, Capitolul al VII-lea, dispoziţii generale privind domeniul de aplicare a Cartei şi legătura acestuia cu alte documente Ca surse de inspiraţie pentru Carta, au fost folosite ca şi documente Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi Protocoalele adiţionale ale acestuia, Carta Socială Europeană din 1961, precum şi prevederile Tratatului Consiliului European privind cetăţenia Uniunii, libertăţile fundamentale şi unele prevederi privind drepturi sociale. Deşi a fost formulată pe structura termenilor imperative, Carta nu prezintă obligativitate juridică, ea serveşte doar drept criteriu de orientare pentru existent şi nivelul de protective a drepturilor fundamentale ale cetăţenilor din cadrul statelor membre ale Uniunii Europene împotriva acelor acte şi măsuri instituţionale comunitare