Starea Mediului în Prahova

1. STAREA APELOR DE SUPRAFAŢĂ SI SUBTERANE

1.1 STAREA RÂURILOR

Întreg subbazinul hidrografic Prahova - Teleajen are o suprafata de 3738 kmp si face parte din bazinul Ialomita Buzau, cuprins între localitatile Predeal si Adâncata. Respectiva suprafata acopera 79% din suprafata administrativa a judetului Prahova.

Reteaua hidrografica, puternic dezvoltata, formeaza un bazin de forma palmata cu directia de curgere NV - SE. Principalele râuri care constituie subbazinul Prahovei sunt Prahova, Doftana, Teleajen, Cricovul Sarat.

Râul Prahova este cel mai mare colector al apelor din judetul Prahova, cu o lungime de 193 km, din care primii 6 km si ultimii 16 km se afla pe teritoriul judetelor Brasov, respectiv Ilfov. Principalii afluenti sunt Azuga, Doftana, Teleajen si Cricovul Sarat, care la rândul lor dreneaza suprafete întinse si au mai multi afluenti de diferite lungimi si debite.

Folosintele consumatoare de apa din subbazinul Prahova preiau apa din surse de suprafata si din subteran, apa fiind folosita pentru alimentarea cu apa potabila, alimentarea cu apa industriala, zootehnie, irigatii, piscicultura, agrement.

Cel mai important consumator de apa este industria, în cadrul careia industria de prelucrare a titeiului si petrochimica este evident cea mai reprezentativa. Consumul pentru populatie are valori considerabile, comparabile cu cele pentru industrie, cunoscuta fiind densitatea mare a populatiei, numarul mare de localitati din judet si turismul bine reprezentat.

Faptul ca ponderea în judet o reprezinta industria de prelucrare a titeiului si petrochimica conduce la numeroase probleme legate de gospodarirea apelor, în general, si de poluarea acestora, în particular. Activitatea obiectivelor din petrochimie a dus, înca de la punerea lor în functiune, cu zeci de ani în urma, la deteriorarea calitatii apei din pânza freatica din zonele adiacente, aceasta devenind improprie utilizarii ca resursa de apa. Totodata, evacuarea apelor uzate de la cele 5 unitati de prelucrare a titeiului si petrochimie afecteaza radical calitatea receptorilor acestora.

În anul 2005, evolutia calitatii apelor curgatoare a fost urmarita si înregistrata în 16 sectiuni de supraveghere, 9 de ordinul I si 7 de ordinul II, amplasate pe cursuri principale de râuri si apartinând Sistemului National de Monitoring al Calitatii Apelor.

Râul Prahova a fost supravegheat în 6 sectiuni de control: Predeal, amonte Sinaia, Cornu, Nedelea, Tinosu si aval Tufani (Gherghita), iar râul Teleajen în 3 sectiuni de control: Cheia, Gura Vitioarei si Moara Domneasca.

Pe râul Azuga se afla o sectiune de control, în zona orasului cu acelasi nume.

Râul Doftana a fost supravegheat în doua sectiuni de control, amonte de lacul de acumulare Paltinu si amonte de punctul de confluenta cu râul Prahova.

Apa râului Cricovul Dulce a fost analizata din punct de vedere fizico - chimic si biologic doar în sectiunea de supraveghere Baltita.

Râul Cricovul Sarat, afluent al râului Prahova, s-a aflat în atentia noastra în doua sectiuni de supraveghere: Sângeru si Cioranii de Jos.

Pârâul Dâmbu se analizeaza în sectiunea de control Goga, aval de orasul Ploiesti.

Rezultatele analizelor fizico-chimice cât si cele biologice pentru probele de apa din cele 16 sectiuni sunt stocate în baza de date a noului program QUAL 2003 si sunt centralizate la nivel national.

Astfel, repartitia lungimii cursurilor de apa din întreg subbazinul râului Prahova, pe tronsoane caracteristice în anul 2005, este urmatoarea : 32 % (166 km) râu de clasa II de calitate, 23 % (121 km) de clasa a III-a, 21 % (111 km) de clasa a IV-a si 24 % (124 km) clasa a V-a.

Trebuie precizat ca tot anul 2005 a fost caracterizat de precipitatii foarte abundente, care au condus la cresteri semnificative ale debitelor râurilor, în general, si chiar la inundatii importante în unele perioade. Aceasta situatie particulara afecteaza calitatea apelor în sensul cresterii încarcarilor organice si turbiditatii datorita spalarii solului prin scurgerile masive pe versanti, dar si eventuale scaderi de concentratii de poluanti prin dilutie.

Referitor la variatia diferitilor indicatori chimici de calitate a apelor de suprafata în lungul râului, se observa în general tendinta crescatoare a valorilor acestora din amonte spre aval, cu exceptia oxigenului dizolvat. Acest lucru este explicat prin aportul pe care evacuarile de ape uzate îl au asupra calitatii apei râurilor si prin scaderea capacitatii de autoepurare în acelasi sens pe râu.

1.2 STAREA LACURILOR

In sub-bazinul Prahova se afla doua lacuri de acumulare folosite în scopuri complexe: alimentare cu apa potabila, atenuarea viiturilor, producere de energie, etc. Este vorba de Lacul Paltinu si Lacul Maneciu. Evolutia apei lacurilor s-a urmarit în timp, în trei sectiuni (amonte baraj, centru si coada), si pe un singur nivel.

Astfel, din punct de vedere fizico-chimic, clasa de calitate este a II-a, pentru cele doua lacuri. Pentru aprecierea stadiului trofic al lacurilor s-au analizat valorile indicatorilor specifici procesului de eutrofizare: azotul mineral total, fosforul total, clorofila ’’a’’, biomasa fitoplanctonica, alaturi de organismele indicatoare fito planctonice.

La lacul Paltinu, azotul total înregistreaza pe parcursul recoltarilor valori caracteristice stadiului hipertrof, iar în ceea ce priveste fosforul total, valoarea se încadreaza în stadiul oligotrof. Din punct de vedere al biomasei fitoplanctonice, stadiul trofic al lacului este oligotrof, iar clorofila ’’a’’ înregistreaza valori specifice stadiului mezotrof.