Modificări globale ale mediului - deșertificările și defrișările

Defrişările

Defrişarea reprezintă tăierea unei păduri sau a unei părţi din pădure astfel suprafaţa forestieră poate deveni teren ras. Exemplu defrişări în scopul transformării suprafeţei forestiere în ferme sau spaţii urbane. Termenul defrişare este folosit cel mai adesea pentru a descrie o activitate în urma căreia toţi arborii dintr-o suprafaţă sunt tăiaţi. Totuşi în zonele cu climat temperat, tăierea tuturor arborilor dintr-o pădure se face în conformitate cu practicile forestiere, de exemplu regenerările.În climatul temperat regenerarea naturală a pădurilor nu apare în absenţa disturbanţelor fie ele naturale sau antropogene.

Defrişările în urma cărora nu se realizează o regenerare completă au impact negative asupra habitatelor, biodiversităţii în sensul scăderii acesteia şi instalarea fenomenului de aridizare a terenului, respectiv totodată şi impactul atmosferii prin incapacitatea de captarea şi stocare a unor gaze cu efect de seră ca dioxidul de carbon.

Defrişările determină extincţia unor specii, schimbă condiţile climatice, determină apariţia deşertificării şi cauzează deplasarea a numeroase populaţii de specii faunistice.

Cauze

Sunt numeroase cauze ale defrişărilor contemporane ca: corupţia instituţiilor guvernamentale, distribuţia inegală a puterii şi bogaţiei, creşterea populaţiei şi urbanizarea.

În 2000 United Nations Food and Agriculture Organization (FAO) anunţă că defrişările pot rezulta din combinarea presiunilor populaţionale, economice, sociale şi tehnologice.

În conformitate cu secretariatul United Nations Framework Convention on Climate Change (UNFCCC) principala cauză directă a defrişărilor este agricultura. Agricultura de subzistenţă este responsabilă de 48% din defrişări, agricultura comercială de 32%, exploatarea forestieră de 14% iar utilizarea lemnului ca şi combustibil de 5%.

Degradarea ecosistemelor forestiere este datorată stimulentelor economice care fac să pară că este mai importantă tăierea arborilor decât menţinerea biodiversităţii şi conservarea acesteia.

Din perspectiva dezvoltării global-economice,servicile generate de ecosistemul forestier ca ciclul carbonului sau menţinerea biodiversităţii sunt păstrate de ţările dezvoltate.

Problemele de mediu datorate defrişărilor

Atmosferice

Defrişările sunt fenomene actuale care se desfăşoară ;i determină modelarea climatului, contribuie la încălzirea globală şi de multe ori sunt considerate cauza principală a acentuării efectului de sera. Defriţările tropicale sunt responsabile cu aproximativ 20% de producerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Calcule recente arată că emisiile de dioxid de carbon datorate despăduririlor şi degradarea ecosistemului forestier reprezintă 12% din totalul emisiilor de dioxid de carbon cu o rată într 6 şi 7%. Arborii şi pătura erbacee preiau dioxid de carbon din atmosferă în timpul procesului de fotosinteză şi eliberează oxigen înapoi în atmosfera în timpul procesului de respiraţie. Ecosistemele forestiere sunt depozite de carbon. În ariile defrişate terenul se încălzeşte mai rapid şi ajunge la o temperatură mai ridicată care se ridică pe vertical care duce la formarea norilor, şi în cele din urmă o cantitate mai mare de precipitaţii.