Analiza Situației Macroeconomice Existente în România

Analiza situaţiei macroeconomice existente în România

Guvernul României a implementat în ultimii ani politici macroeconomice care au vizat susţinerea creşterii economice. O politică fiscală disciplinată, care a completat o politică monetară strânsă şi susţinută de un progres semnificativ al reformelor economice, a condus la îmbunătăţirea caracterului funcţional al economiei. România se află în prezent în al şaptelea an de creştere economică continuă, ritmurile anuale de circa 5%, începând cu 2001, asigurând reducerea graduală a decalajelor faţă de ţările Uniunii Europene.

2.1.Politica macroeconomică naţională

Dacă în perioada dintre 1997 şi 2000 România a înregistrat o creştere negativă (cel mai acut declin fiind în anul 1997, cu o scădere procentuală anuală a produsului intern brut de -6,1%), în ultimii ani economia a crescut într-un ritm ce depăşeşte media anuală a Uniunii Europene , fiind mai rapid decât în multe alte state membre cu economii performante. În anul 2000 creşterea reală a produsului intern brut a fost de numai 1,8%, în 2001 acesta a crescut cu 5,7%, iar inflaţia a manifestat o tendinţă de scădere. Cifrele care indică o creştere a produsului intern brut sunt încurajatoare, dar pentru a se ajunge la o creştere susţinută este nevoie de investiţii care să mărească productivitatea, inclusiv dezvoltarea capitalului uman. În 2002, produsului intern brut pe cap de locuitor era estimat la aproape 5.900 euro (la standardul puterii de cumpărare), ceea ce reprezintă numai 25% din media Uniunii Europene. Anul 2003 s-a caracterizat printr-o creştere a activităţii economice, produsul intern brut înregistrând o majorare de 5,2% comparativ cu 2002.

Calculele efectuate pentru anul 2004 indică o creştere accelerată: 7.140 euro/locuitor, nivelul absolut al produsului intern brut / locuitor. Cu 32% din nivelul Uniunii Europene, produsul intern brut realizat în anul 2004 ne-a clasat, pentru prima dată în ierarhia ţărilor central şi est europene candidate, înainte de Bulgaria (30% din nivelul Uniunii Europene) şi Turcia (29%).

Creşterea din 2005 a dat încredere analiştilor de la Bank Austria Creditenstalt, care au prefigurat o revenire la ritmurile ridicate de creştere economică din anii 2002, adică 4,9 – 5%. Potrivit principalelor analize macroeconomice pentru anul 2006 valoarea produsului intern brut se situa la 337,9 miliarde RON, fiind cu 50,7 miliarde RON peste nivelul anului 2005.

EU-27 100

Luxemburg 223

Irlanda 139

Danemarca 122

Austria 122

Olanda 120

Marea Britanie 119

Belgia 119

Suedia 116

Finlanda 115

Franţa 111

Germania 109

Italia 105

Spania 98

Grecia 82

Cipru 82

Slovenia 78

Portugalia 73

Malta 72

Republica Cehă 72

Ungaria 61

Slovacia 52

Estonia 50

Lituania 48

Polonia 47

Letonia 43

România 32

Bulgaria 30

Non-comunitare 100

Croaţia 46

Turcia 29

Notă: Cifrele sunt exprimate în „standarde de putere de cumpărare” (purchasing power standards, PPS).

PIB per capita, calculat în funcţie de puterea de cumpărare în ţările UE

Cea mai mare valoare a creşterii produsului intern brut a fost înregistrată în servicii - 32,693 miliarde lei (RON), urmată de cea din industrie - 16,237 miliarde lei, construcţii - 2,442 miliarde lei şi agricultură - 1,686 miliarde lei.

Dacă se aprofundează analiza produsului intern brut la nivelul regiunilor istorice ale României, discrepanţele între venituri pe regiuni conduc la concluzii relevante pentru evoluţia pieţei muncii. În Bucureşti, spre exemplu, produsul intern brut pe cap de locuitor a fost mai mare decât dublul mediei naţionale şi de aproape trei ori mai mare decât în regiunile cele mai sărace.

Economia României continuă să fie în mare măsură disproporţionată şi în ceea ce priveşte contribuţia diverselor sectoare de activitate la crearea produsului intern brut.