Cerere de Finanțare

1. Titlul proiectului

“Centru de recuperare. Terapia ABA”.

ACRONIM: T.A.B.A.

Cuvinte cheie: copii, ABA, autism

Durata proiectului: 12 luni

Programul in care se inscrie proiectul : Programul de finantare Phare 2006 Coeziune Economica si Sociala - Dezvoltarea Resurselor Umane “Servicii Sociale”.

2. Date de identificare

Numele organizatiei: “SC. Salvaţi Copiii.SRL”

Tipul organizatiei: Societate cu raspundere limitata

Adresa: Municipiul Pascani, judetul Iasi, strada Moldovei, nr.21

Domeniul de activitate: Activitati de ingrijire zilnica pentru copii.

Directorul de proiect: Calin Catalina, Municipiul Pascani, judetul Iasi, strada Moldovei, nr.21, Telefon 0232.544 890

3. Date despre proiect

3.1. Locatia proiectului

Tara: Romania

Regiunea de dezvoltare: Moldova

judetul Iasi

3.2. Descrierea proiectului

3.2.1. Obiective specifice:

- copilul autist sa devina capabil sa simta si sa exprime sentimentele;

- copilul autist sa reinceapa sa invete natural si spontan;

- copilul autist sa primeasca un program structurat de invatare, ca sa recupereze defictul de cunostinte, raportata la copii de vartsa lui.

3.2.2. Justificarea necesitatii implementarii proiectului:

Autismul este considerat tulburare psihică la copil şi este codificat ca tulburare pervazivă de dezvoltare. O tulburare de dezvoltare, dezvoltare anormală a copilului modificată, distorsionată în principal vizând relaţiile sociale anormale pe care copilul le stabileşte cu lumea. Relaţiile sociale sunt afectate din plin în cazul autismului infantil. Relaţiile sociale afectate înseamnă de fapt, comunicarea. Aceşti copii nu ştiu să comunice cu lumea.

Aceasta boala este, de obicei, evidenta inainte de virsta de 3 ani. Are o frecventa de patru ori mai mare la baieti decit la fete. Aproape 5 persoane din 10.000 sufera de autism, indiferent de mediul social.

Metoda ABA este un studiu terapeutic de comportament intens manifestat in moduri diferite la copii cu autism si alte disfunctiuni asemanatoare.

Acest program mai este cunoscut si sub numele de UCLA ( Unversitatea California Los Angeles). Programul a fost dezvoltat de catre Dr. Lovass in Institutul pentru Interventii Precoce Lovass si se bazeza pe experienta clinica extensiva si studiul intreprins in mai mult de 30 ani de psihologul Dr. O.Ivar Lovaas din America. In anii 1960-1970 Dr.Lovaas a lucrat cu copii spitalizati , care au fost diagnosticati cu autism. El s-a focalizat pe comunicarea verbala folosind strategii ale analizei comportamentale aplicate.

In cadrul terapiei ABA exista doua sectiuni: o sectiune de invatare in care se urmareste planul de interventie stabilit in prealabil, copilul fiind invatat unele abilitati si apoi urmeaza sectiunea a doua si anume generalizarea in care aceste abilitati invatate se transpun in viata cotidiana si care devin parte a sistemului lui de valori.

Eforturile copiilor şi ale terapeuţilor sunt mari, dar şansele de reuşită sunt pe

măsură. Copilul autist învaţă prin terapia ABA să:

- răspundă la nume şi cerinţelor celor din jur, să facă contact vizual;

- mănânce independent, să folosească toaleta independent;

- vorbească sau să comunice într-un mod accesibil lui, să-i imite pe copii sau pe adulţi în acţiunile lor;

- recunoască şi să numească obiectele din jur, persoanele, acţiunile, emoţiile etc;

- înţeleagă cauzalitatea şi funcţionalitatea lucrurilor;

- scrie şi să citească, să-şi exprime adecvat emotiile, să se joace adecvat vârstei lui, singur sau cu ceilalţi copii;

- povestească propriile experienţe sau pe ale altora.

Debutul acestei tulburări se instalează înaintea vîrstei de 2-3 ani, dar se poate depista chiar şi în primul an de viaţă. În mod normal, la 3-4 săptămîni, se manifestă zîmbetul, ca expresie a comunicării non-verbale, iar debutul acesta de comunicare ar trebui să ducă la o adevărată explozie de reacţii, care să amplifice comunicarea copilului ce cei din jur şi mai ales cu mama, fapt care, în mod normal, la copilul cu debut precoce de autism nu se întîmplă. Dacă debutul autismului este precoce - în primul an de viaţă - se remarcă: lipsa mişcărilor anticipatorii atunci cînd sînt luaţi în braţe, lipsa zîmbetului ca răspuns la zîmbetul mamei, apariţia şi dezinteresul pentru ceea ce-i înconjoară, nu-şi orientează atenţia către stimuli sociali, nu intră într-o rutină de comunicare cu ceilalţi.