Consecințele Deficitului Comercial al SUA

Deficitul comercial al acestei mari puteri economice a urmat un trend crescător în ultimii ani, acest lucru putând fi şi o urmare a încercărilor de redresare economică ce s-au întreprins ca rezultat al tragicelor evenimente din septembrie 2001.

Deficitul comercial al Statelor Unite este rezultatul unui aflux net de capital din străinătate către SUA. Datorită unei pieţe stabile şi relativ libere pe piaţa internă, SUA rămâne una dintre cele mai populare destinaţii în ceea ce priveşte investiţiile străine. Aceasta a devenit un importator net de capital, deoarece americanii nu economisesc suficient pentru a finanţa toate oportunităţile disponibile de investiţii. Acest aflux de capital din străinătate, permite Statelor Unite să plătească pentru importurile care depăşesc valoarea exporturilor. O mare parte a deficitului de cont curent al Americii poate fi atribuită unui singur partener comercial: China.

Cu alte cuvinte, deficitul comercial este pur şi simplu o reflectare în oglindă a realităţii macroeconomice, şi anume aceea că investiţiile străine în Statele Unite depăşesc economiile interne.

Spre deosebire de situaţia şomajului sau a inflaţiei, deficitul de cont curent nu reprezintă un lucru categoric negativ sau pozitiv. Mulţi dintre economişti nu sunt de acord cu privire la impactul negativ pe care deficitul îl are asupra economiei, în timp ce alţii îşi fac griji cu privire la suma pe care Statele Unite va trebui să o plătească in viitor. Aceasta este o parte din teama cu privire la implicarea Chinei în cumpărarea unor sume imense din datorilei SUA. Economistii americani se tem că într-o zi, deficitul va fi atât de mare, încât SUA va trebui să plătească o sumă semnificativă din veniturilor sale ca “tribut” altor ţări.

Majoritatea economiştilor consideră că deficitul economic încetineşte creşterea economică, duce la pierderea locurilor muncă, la devalorizarea dolarului ş.a. Această convingere a căpătat şi mai mulţi adepţi la mijlocul lui februarie 2007, când Departamentul de Comerţ al SUA, a raportat un deficit comercial record pentru anul 2006. Presa a privit acest deficit ca o veste proastă pentru creşterea economică a Statelor Unite. Aşa cum a scris New York Times: “Un deficit comercial, în creştere, acţionează ca o piedică a creşterii economice generale. Economiştii se aşteaptă, ca în lumina noilor numere, guvernul să revizuiască estimările Produsului Intern Brut, pentru a arăta o expansiune mai redusă.”

Alţi economişti consideră însă că, în ultimele decenii, s-a dovedit că o economie în creştere, presupune creşterea importurilor, şi implicit şi cea a deficitului comercial. O examinare a schimbărilor anuale în balanţa contului curent, comparate cu creşterea economică din 1980, arată că o creştere a deficitului comercial este asociată cu o creştere economică rapidă, iar scădere a deficitului este asociată cu o creştere economică lentă. Unul dintre economiştii care susţin ideile de mai sus este şi Daniel Griswold, de la Institutul Cato, care vine cu unele afirmaţii surprinzătoare.

Potrivit acestuia, deficitul comercial foarte mare al Statelor Unite ar trebui să fie un lucru bun pentru economia tării. El afirmă că anii în care deficitul de cont curent al SUA (care constă în mare parte din deficitul balanţei comerciale) a fost în creştere, au arătat o dezvoltare mai puternică a economiei decât anii în care deficitul de cont curent a fost în scădere.

Datele evidenţiază următorul lucru: în acei ani în care deficitul de cont curent a scăzut ca pondere din PIB, economia SUA a crescut cu o medie anuală de numai 1,9%. În contrast, în acei ani în care deficitul de cont curent a crescut moderat, PIB-ul real a crescut la o medie anuală de 3,0%. Griswold afirmă că patru dintre cei mai buni cinci ani de creştere a PIB, din 1980 , au avut loc în aceiaşi ani în care deficitul de cont curent al SUA a crescut rapid.

Mult mai uimitor este faptul că, în acei ani în care când deficitul comercial al SUA a crescut foarte repede, PIB-ul real a crescut cu o medie anuală de 4,4%. Cu alte cuvinte, creşterea economică în acei ani a fost de două ori mai puternică ca în anii în care deficitul a scăzut.

Acelaşi model de gândire apare şi în sectorul de producţie din SUA. A devenit cunoscut faptul că un deficit comercial dăunează activităţii de producţie din Statele Unite, pentru că importurile depăşesc producţia internă.