Cultura organizațională a unei firme

O cultură organizațională a succesului reprezintă mai mult decât o tehnică a managementului, este un mod de viață.

Charles B.Dyger

INTRODUCERE

Cultura organizațională a devenit o preocupare serioasă a cercetătorilor, mai cu seamă începând cu anii ’80, datorită „extrapolării” analizei efectuate asupra „miracolului japonez”. S-a constatat, în urma extinderii studiilor, că fiecare firmă funcționează sub influența, directă sau indirectă, a unor factori legați de resursa umană și care joacă un rol hotărâtor în calitatea și eficiența rezultatelor obținute, în flexibilitatea activității și capacitatea firmei de adaptare la mediul de afaceri.

Funcționarea unei organizații, ca un ansamblu, ca un sistem, adaptându-se la mediul extern și interacționând în permanență cu acesta, conduce la constituirea și evoluția unei anumite culturi organizaționale.

Cultura organizațională este legată, în mod direct, de resursa umană a firmei, dar condiționează modul de utilizare a tuturor resurselor de care dispune organizația, în concordanță cu un anumit grad de implicare a angajaților.

O cultură organizațională puternică este un liant, o forță centripetă, un factor de stabilitate, dar este greu de construit și de schimbat în timp, ba chiar împiedică uneori adaptarea rapidă la condițiile în permanență schimbătoare.

În conținutul său, cultura organizațională cuprinde elemente materiale și spirituale constituite într-un sistem de bunuri obiectuale, valori, comportamente, simboluri, documente, sentimente și aspirații care se completează, se determină și se condiționează reciproc.

Capitolul I. Cultura organizațională

Conceptul de cultură

Cultura reprezintă ,,ansamblul aspectelor intelectuale ale unei civilizații”,deși diferențierea între cultură și civilizație rămâne oarecum confuză. În limbaj uzual punem semnul egalității între noțiunile de cultura și civilizație, respectiv se acceptă ca regulă faptul că o civilizație este o entitate culturală.

În literatura mondială de management s-au formulat diverse definiții pentru noțiunea de cultură, abordarea făcându-se din unghiuri diferite funcție de interesul manifestat de analiști, între care sunt:

- Geert Hofstede,consideră cultura drept ,,o programare mentală colectivă care ne face să acceptăm ceva împreună, ca membrii ai grupului/națiunii din care facem parte.”

- Edgar Schein, definește cultura ca fiind ,, modalitatea prin care un grup de oameni rezolvă problemele cu care se confruntă permanent”,ințelegând că este vorba despre relațiile interumane din societate și/sau din activitatea zilnică a unei organizații.

Elemente culturale cheie

In ultimele decenii, termenul cultură a foat utilizat de unii crcetatori/manageri pentru a desemna climatul/practicile pe care organizatiile le dezvoltă în munca zilnică cu ,,ceilalți” sau în expunerea valorilor companiei respective. În acest context managerii discută despre the right kind of culture (tipul potrivit de cultură), despre culture of quality (o cultură a calității) sau culture of customer service ( o cultură orientate către client), înțelegând că noțiunea de cultură are legătură cu anumite valoripe care managerii încearcă să le inducă în organizațiile lor. Așadar, percepem că putem aborda termenul de cultură din trei unghiuri diferite, respective din perspectiva macro, din perspectiva unor instituții și din perspectiva individului. Dar care sunt componentele majore ale culturii în sensul ei general?