Dezvoltarea potențialului turistic în județul Suceava

CAP. 1 Localozarea si caracterizarea zonei

Situat în nordul ţării, judeţul Suceava se suprapune unui ţinut în care formele de relief se îmbină armonioas. In nord judetul se invecineaza cu statul Ucraina, la vest se invecineaza cu Maramures si cu Bistrita-Nasaud, la sud se invecineaza cu Harghita si cu Neamt, iar la est are ca vecini judetele Iasi si Botosani.

Între sec. XII şi XVI, ţinutul a cunoscut o deosebită înflorire. Judetul Suceava are aproximativ 700.000 de locuitori, ocupand locul al saptelea pe tara la acest indicator. Din total, 458 mii (64% din populatia judetului) locuiesc în mediul rural si 256 mii (36%)în mediul urban. Datorita întinderilor mari a zonelor muntoase, care reprezinta peste jumatate din suprafata judetului, densitatea medie a populatiei se situeaza la un nivel relativ redus, respectiv 83 loc/kmp. Repartitia populatiei în cadrul teritoriului judetului prezinta mari diferentieri: în unele comune din partea vestica-montana a judetului, datorita conditiilor naturale si tipului traditional de economie, densitatea populatiei este frecvent sub 40 locuitori/kmp, în timp ce în Podisul Sucevei, densitatea depaseste 100 si chiar 150 locuitori/kmp. Judeţul este compus din 5 municipii, 11 oraşe, 97 de comune si 379 de sate. Împreuna cu populatia româneasca majoritara, pe teritoriul judetului Suceava convietuiesc în deplina întelegere si alte nationalitati. Ponderea acestora în totalul locuitorilor este de 3,4%, reprezentativi fiind ucrainenii, germanii, polonezii, rusii, lipovenii, evreii si alte nationalitati. La sfârşitul anului 2005 judeţul Suceava dispunea de o reţea de cale ferată în lungime totală de 526 km, din care 242 km era electrificată. Densitatea de 61,5 km / 1000 kmp teritoriu este mai mare decât cea la nivelul ţării (45,9 km/1000 kmp). Reţeaua drumurilor publice avea o lungime de 2481 km, din care 631 km drumuri naţionale. Densitatea reţelei de drumuri publice de 29 km la 100 kmp teritoriu plasează judeţul Suceava sub nivelul densităţii înregistrat pe ţară de 33,5 km la 100. Cai de acces in judet: aeriene-Aeroportul International "Stefan cel Mare" situat la 14 km de orasul Suceava, cu posibilitati pentru traficul international si asigurare, la cerere, a serviciilor de vama-granita; Aeroportul Floreni situat la 10 km de orasul Vatra Dornei; 4 helioporturi in localitatile Putna, Voronet, Vatra Moldovitei si Sucevita; rutiere: drumul european E 85 Bucuresti - Suceava - Cernauti si drumul european E 58 Halmeu - Suceava – Sculeni; feroviare: magistrala Bucuresti - Suceava - Vicsani - Kiev - Varsovia – Moscova ; calea ferata Cluj - Suceava - Iasi.kmp; Lungimea drumurilor modernizate este de 918 km din care 257 km sunt europene.

Tabel 1.Populaţia ocupată civilă, pe activităţi ale economiei naţionale ( la sfârşitul anului)

mii persoane

Judeţul Suceava 2000 2001 2002 2003 2004 2005

Total, din care: 273,4 271,5 254,7 250,9 243,0 243,4

Agricultură, vânătoare şi silvicultură 157,7 154,1 132,4 126,3 115,8 117,0

Pescuit şi piscicultură 0,1 0,1 0,1 - - 0,1

Industrie 42,2 43,0 46,9 46,8 44,6 40,9

- Industrie extractivă 3,0 2,8 2,6 2,5 2,3 2,2

- Industrie prelucrătoare 35,4 36,6 41,0 41,4 39,4 35,7

- Energie electrică şi termică, gaze şi apă 3,8 3,6 3,3 2,9 2,9 3,0

Construcţii 8,1 6,0 5,9 7,2 7,8 6,4

Comerţ 18,1 21,6 21,8 21,3 22,0 26,2

Hoteluri şi restaurante 1,5 1,8 2,0 1,8 3,5 4,5

Transport, depozitare şi comunicaţii 10,3 9,0 9,3 8,6 9,7 8,5

Intermedieri financiare 1,5 1,5 1,4 1,4 1,4 1,6

Tranzacţii imobiliare şi alte servicii 4,7 4,3 5,4 6,7 5,9 5,2

Administraţie publică şi apărare 3,3 3,5 3,6 3,8 4,0 4,4

Învăţământ 13,0 12,8 12,7 12,8 13,2 13,3

Sănătate şi asistenţă socială 8,8 8,8 9,1 8,9 8,4 9,4

Celelalte activităţi ale economiei naţionale 4,1 5,0 4,1 5,3 6,7 5,9

Din analizele statistice reiese ca activitatile care contribuie la dezvoltarea economico sociala a judetului sunt indisolubil legate de exploatarea padurilor, dezvoltarea turismului si revigorarea agriculturii, in care, sectorul cresterii animalelor, ocupa un loc prioritar.

Tabelul 2. Produsul intern brut (Judetul Suceava)

Anii 2000 2001 2002 2003 2004

mil. Lei RON-preturi curente) 1802,5 2596,2 3568,2 4622,9 5554,2

*datele pentru PIB 2005 nu sunt definitive

CAP. 2 Prezentarea potentialului turistic al zonei

A) ATRACTII NATURALE

Clima este una temperat continentala. Venind dinspre vest, masele de aer isi pierd treptat din umezeala in timpul traversarii Carpatilor Orientali, incat in partea estica a judetului ajung mai uscate, clima suferind un proces de continentalizare. Aerul de origine nordica aduce ninsori iarna si ploi reci primavara si toamna. Din est, judetul primeste influente climatice continentale cu seceta vara, cu cer senin, ger si viscole iarna. Temperaturile minime coboara uneori pana la - 38,5°C, iar temperatura cea mai ridicata a fost de 39,8°C (iulie 2000). Precipitatiile cazute sub forma de ploaie reprezinta 70-80% din totalul acestora. Cele mai mici cantitati de precipitatii se inregistreaza in luna februarie, iar cantitatile cele mai abundente sunt de obicei in lunile mai si iunie. Regimul vanturilor este determinat de sistemul terasat al reliefului. In partea superioara a culmilor muntoase domina vantul de vest, iar in regiunea de podis directia vantului este influentata de orientarea curentilor de vale. In anul 2005, minima absoluta anuala a fost de -20,8°C, maxima absoluta de 33,5°C, iar cantitatea anuala de precipitatii a fost de 808,2 mm.