Economie regională - regiunea sud-vest Oltenia

Regiunea SUD –VEST OLTENIA

Prezentarea de ansamblu a regiunii

Regiunea de dezvoltare Sud-Vest Oltenia este situată în partea de sud - vest a României, între meridianele de 22°2’ şi 24°2’ şi paralelele de 43°3’ şi 45°3’, acoperind 29212 km2, adică 12,25% din suprafaţa României cuprinzand cinci judeţe: Dolj, Olt, Vâlcea, Mehedinţi şi Gorj şi coincide, în mare, cu vechea regiune istorică Oltenia. Se învecinează cu Bulgaria, Serbia şi cu regiunile Sud Muntenia, Centru şi Vest

Graniţele regiunii sunt:

- în nord şi nord - vest judeţele Alba, Hunedoara şi Sibiu;

- în est judeţele Argeş şi Teleorman;

- în vest judeţul Caraş - Severin;

- în sud şi sud - vest Republica Bulgaria şi Republica Serbia.

Relieful regiunii are o distribuţie relativ echilibrată, cuprinzând munţi, câmpii, dealuri şi podişuri.

Teritoriul dintre fluviul Dunărea, râul Olt şi Carpaţii Meridionali, provincia istorică Oltenia, este dispusă pe trei zone de relief, care se succed de la nord la sud: la nord, versantul sudic al Munţilor Vâlcan şi Parâng şi versantul sud - estic al Munţilor Godeanu şi Mehedinţi, in centru, Subcarpaţii Olteniei, Podişul Getic şi Depresiunea intercolinară Târgu Jiu, iar la sud, Câmpia Olteniei.

În zona de nord a Olteniei, relieful este muntos şi deluros (Carpaţii şi zona subcarpatică), predominând pădurile şi păşunile alpine. Zona de câmpie este specializată, în principal, în cultura de cereale. Regiunea Sud - Vest Oltenia este strabătută de numeroase râuri, cele mai importante fiind Oltul şi Jiul, ce curg de la nord la sud, şi de fluviul Dunărea, de la vest la est ceea ce conferă regiunii rolul energetic principal în România (71,57%) din totalul producţiei hidroelectrice).

Judeţele Gorj şi Vâlcea sunt în partea de nord a regiunii, în sud se găsesc judeţele Dolj şi Olt, ale căror teritorii se află în Câmpia Română, iar în vest judeţul Mehedinţi.

Datorită poziţiei regiunii, aceasta este influenţată de către standardele mediteraneene climatice, mai mult decât de sistemele temperat - continentale, ce afectează regiunile învecinate. În general, este mai cald în Regiunea Sud - Vest Oltenia decât în regiunile centrală şi nordică, iar ploile variază de la un an la altul.

Regiunea Sud - Vest Oltenia oferă, prin varietatea formelor de relief de care beneficiază, resurse naturale diverse, deosebit de valoroase.

Solurile cernoziomice fertile din sudul regiunii oferă condiţii favorabile dezvoltării agriculturii. În ultima perioadă, neavând acoperit necesarul de apă şi pentru a compensa lipsa temporară de ploi, au fost construite mai multe sisteme complexe de irigaţii, în special în sud, o zonă afectată mai des de seceta de durată.

Munţii, acoperiţi de păduri şi păşuni alpine, constituie un important potenţial turistic şi hidroenergetic, încă insuficient folosit.

Vegetaţia forestieră ce acoperă teritoriul regiunii este formată din foioase (stejar, fag, ulm, carpen, frasin, paltin, tei ş.a.), până la 1000 - 1400 m şi conifere (brad, molid, pin, zadă ş.a.), până la 1800 m.

Regiunea Sud - Vest are in componenţa sa trei parcuri naţionale :

- Domogled - Valea Cernei;

- Cozia;

- Porţile de Fier.

Fauna este bogată şi variată, interesantă din punct de vedere cinegetic prin cerbi, căprioare, urşi, vulpi, mistreţi, capra neagră, râsul, cocoşul de munte.

Subsolul regiunii este bogat în cărbune, minerale metalice şi nemetalice, sare, petrol, gaze naturale, ape minerale etc.

Reţeaua de localităţi este constituită din 40 oraşe, dintre care 11 cu rang de municipiu şi 408 comune ce cuprind 2066 de sate. Cele mai importante oraşe sunt Craiova (300.182 locuitori), Râmnicu-Vâlcea (111.701 locuitori), Drobeta Turnu-Severin (109.444 locuitori), Târgu Jiu (96.318 locuitori) şi Slatina (80.282 locuitori). Dintre oraşele mici (sub 20.000 locuitori), numeroase nu au o structură şi dezvoltare corespunzătoare: Vânju Mare, Dăbuleni, Scorniceşti etc.

Structura rural-urban a populaţiei este de 52,5% vs. 47,5% (România – 45,1% vs. 54,9%), cele mai rurale judeţe fiind Olt (59,4%), Vâlcea (54,8%) şi Gorj (53,1%).

Forţa de muncă şi migraţia

Ponderea populaţiei ocupate în total populaţie înregistrează o valoare redusă faţă de media ţării - 37,2% La nivel judeţean, cel mai mare grad de ocupare îl are judeţul Vâlcea (40,2%) şi cel mai redus în judeţul Olt (35,8%).

Piaţa muncii reflectă în mare tendinţele de la nivel naţional. Pe ramuri ale economiei, populaţia ocupată civilă se concentrează astfel: agricultura şi silvicultura (42,1%), industria (21,1%) şi serviciile (36,8%). Analiza pe judeţe relevă ponderi mai mari ale populaţiei ocupate în agricultură în judeţele Olt (49,0% din total populaţie ocupată) şi Mehedinţi (48,1%), sectorul servicii fiind mai dezvoltat în judeţele Vâlcea (40,4% din total populaţie ocupată) şi Dolj (39,9%).

Regiunea Oltenia este relativ omogena din punct de vedere etnic. Exista un procent de cca. 3% greci, italieni, bulgari, albanezi, sarbi, evrei. Statisticile oficiale dau un procent de peste 97% populatie de etnie romaneasca (DJ 95,5%, GJ 98,3%, MH 96,1%, OT 98,1%, VL 98,8% - din ultimul recensamant 2002). Conform datelor preliminarii ale Recensamantului Populatiei 2002, in Oltenia s-au declarat a fi de etnie rroma un numar de aproximativ 60 mii persoane. Populatia rroma traieste in conditii de saracie extrema. Un raport al Bancii Mondiale reflecte faptul ca in 2000 aproximativ 68,8% din populatia rroma traia cu mai putin de 4,3 USD/zi. O parte semnificativa a comunitatilor de rromi cumuleaza un spectru larg de dizabilitati sociale: frecventa scolara redusa sau lipsa educatiei, calificari scazute sau deloc, neparticiparea la educatia formala in trecut, numarul ridicat de copii, conditii de viata scazute, experienta sczuta pe piata fortei de munca.

Închiderea întreprinderilor şi a exploatărilor miniere nerentabile a mărit numărul şomerilor, cu consecinţe sociale şi economice pentru zonele respective. De asemenea, lipsa locurilor de muncă în zonele urbane şi creşterea costurilor de întreţinere a locuinţelor a determinat migraţia populaţiei şomere spre zonele rurale, unde practică o agricultură ineficientă.