Efectele Cotei Unice de Impozitare România vs Slovacia

Proiect
8/10 (1 vot)
Domeniu: Economie
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 20 în total
Cuvinte : 7240
Mărime: 71.57KB (arhivat)
Publicat de: Livia Scurtu
Puncte necesare: 7
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI FACULTATEA DE ECONOMIE AGROALIMENTARĂ ŞI A MEDIULUI

Cuprins

  1. Capitolul 1 Aspecte teoretice 3
  2. 1.1 Impozitele 3
  3. 1.1.1 Elementele impozitelor 4
  4. 1.1.2 Clasificarea impozitelor 5
  5. 1.2 Cota unică de impozitare 6
  6. 1.3 Evaziunea fiscală 6
  7. Capitolul 2 Analiza introducerii cotei unice de 16% 7
  8. 2.1 Este optimă pentru România cota de 16 %? 8
  9. 2.2 Presiunea fiscală 10
  10. 2.3 Încasări bugetare 2006-2011 12
  11. Capitolul 3 Comparaţii internaţionale 13
  12. 3.1 Cazul Slovaciei 14
  13. Capitolul 4 Previziuni privind România în anul 2013 16
  14. 4.1 Incasările bugetare în anul 2013 16
  15. 4.2 Nivelul cotei unice/TVA in 2013 17
  16. Concluzii 18
  17. Bibliografie 19
  18. Anexe 20

Extras din proiect

Efectele cotei unice de impozitare

Capitolul 1 Aspecte teoretice

1.1 Impozitele

La baza instituirii impozitelor stă necesitatea statului de a-şi procura resurse pentru acoperirea cheltuielilor pe care trebuie să le efectueze în vederea înfăptuirii rolului său economico-social. Astfel, ,,impozitele reprezintă o formă de prelevare a unei părţi din veniturile şi/sau averea persoanelor fizice şi juridice la dispoziţia statului, în vederea acoperirii cheltuielilor publice. Această prelevare se va face în mod obligatoriu, cu titlu nerambursabil şi fără contraprestaţie directă din partea statului.”

Caracterul obligatoriu al impozitelor trebuie înţeles în sensul că plata acestora către stat este o sarcină impusă tuturor persoanelor fizice şi/sau juridice care realizează venit dintr-o anumită sursă sau posedă un anumit gen de avere pentru care, conform legii, datorează impozit.

Dreptul de a introduce impozite îl are statul şi el se exercită, de cele mai multe ori, prin intermediul puterii legislative (Parlamentul), iar uneori, şi în anumite condiţii, prin organele de stat locale. Parlamentul se pronunţă în legatură cu introducerea impozitelor de stat de importanţă naţională (generală), iar organele de stat locale pot introduce unele impozite în favoarea unităţilor administrativ-teritoriale. În România, conform Constituţiei, consiliile locale sau judeţene stabilesc impozitele şi taxele locale, în limitele şi condiţiile legii.

Impozitele sunt plăţi care se fac către stat cu titlu definitiv şi nerambursabil. În schimbul acestora, plătitorii impozitelor nu pot solicita statului un contraserviciu de valoare egală sau apropiată.

Rolul impozitelor de stat se manifestă pe plan financiar, economic şi social. Modul concret de manifestare a acestui rol cunoaşte unele diferenţieri de la o etapă de dezvoltare a economiei la alta.

Pentru ca prin impozite să se poată realiza obiectivele financiare, economice şi sociale urmărite de către stat la introducerea lor, este necesar ca reglementările fiscale să fie cunoscute şi respectate atât de organele fiscale, cât şi de contribuabili. Drept urmare, în legile prin care se instituie impozite, se precizează persoanele în sarcina cărora cade plata inpozitelor, materia supusa impunerii, mărimea relativă a impozitului, termenele de plată, sancţiunile ce se aplică persoanelor fizice şi/sau juridice care nu-şi onorează obligaţiile fiscale la termenele stabilite, care sustrag materia impozabilă de la impunere sau incalcă alte dispoziţii ale reglementărilor fiscale.

1.1.1 Elementele impozitelor

Printre elementele impozitului se numară subiectul (plătitorul), suportatorul, obiectul impunerii, sursa impozitului, unitatea de impunere, cota (cotele) impozitului, asieta, termenele de plată etc.

Subiectul impozitului este peroana fizică sau juridică obligată prin lege la plata acestuia. În reglementarile fiscale, ca şi în vorbirea curentă, subiectul impozitului este denumit contribuabil.

Uneori impozitul datorat de o persoană este vărsat la buget de către o altă persoană, de exemplu: impozitul pe venitul din salarii, datorat statului de un muncitor sau funcţionar, este reţinut de către persoana care îi plăteşte drepturile salariale şi apoi este vărsat la buget. În acelaşi mod procedează o bancă, o editură, o publicaţie sau o altă persoană care, din venitul cuvenit altei persoane (dobândă, drept de autor, colaborare etc.) reţine impozitul datorat statului şi-l varsă la buget. În aceste situaţii, subiect al impozitului este salariatul, beneficiarul dobânzii, al dreptului de autor sau al colaborării, iar nu cel ce a reţinut de la acesta impozitul datorat statului şi l-a vărsat efectiv la buget, prin plata în numerar sau prin virament.

Suportatorul (destinatarul) impozitului este persoana care suportă efectiv impozitul. În mod normal, subiectul impozitului ar trebui să fie şi suportatorul real al acestuia. În realitate, sunt frecvente cazurile în care suportatorul impozitului este o altă persoană decât subiectul. Acest lucru este posibil, deoarece sunt diverse căi şi mijloace pentru a transpune, într-o măsura mai mare sau mai mică, impozitele plătite de unele persoane fizice sau juridice în sarcina altora.

Obiectul impunerii îl reprezintă materia supusă impunerii. La impozitele directe, obiect al impunerii poate fi, după caz, venitul sau averea. În cazul impozitului pe profit, obiectul impunerii îl constituie profitul, la impozitul pe salarii - salariul şi alte drepturi de personal, la impozitul pe donaţiuni - bunurile mobile şi imobile care fac obiectul donaţiei, deci, altfel spus, averea donată etc. În cazul impozitelor indirecte, materia supusă impunerii poate fi produsul care face obiectul vânzării, serviciul prestat, bunul importat sau uneori cel exportat etc.

Sursa impozitului arată din ce anume se plăteşte impozitul: din venit sau din avere. În cazul impozitelor pe venit, obiectul impunerii coincide în toate cazurile cu sursa. În schimb, la impozitele pe avere nu întotdeauna există o asemenea coincidenţă, deoarece, de regulă, impozitul se plăteşte din venitul realizat de pe urma averii respective şi numai rareori acesta diminuează substanţa averii propriu-zise.

Preview document

Efectele Cotei Unice de Impozitare România vs Slovacia - Pagina 1
Efectele Cotei Unice de Impozitare România vs Slovacia - Pagina 2
Efectele Cotei Unice de Impozitare România vs Slovacia - Pagina 3
Efectele Cotei Unice de Impozitare România vs Slovacia - Pagina 4
Efectele Cotei Unice de Impozitare România vs Slovacia - Pagina 5
Efectele Cotei Unice de Impozitare România vs Slovacia - Pagina 6
Efectele Cotei Unice de Impozitare România vs Slovacia - Pagina 7
Efectele Cotei Unice de Impozitare România vs Slovacia - Pagina 8
Efectele Cotei Unice de Impozitare România vs Slovacia - Pagina 9
Efectele Cotei Unice de Impozitare România vs Slovacia - Pagina 10
Efectele Cotei Unice de Impozitare România vs Slovacia - Pagina 11
Efectele Cotei Unice de Impozitare România vs Slovacia - Pagina 12
Efectele Cotei Unice de Impozitare România vs Slovacia - Pagina 13
Efectele Cotei Unice de Impozitare România vs Slovacia - Pagina 14
Efectele Cotei Unice de Impozitare România vs Slovacia - Pagina 15
Efectele Cotei Unice de Impozitare România vs Slovacia - Pagina 16
Efectele Cotei Unice de Impozitare România vs Slovacia - Pagina 17
Efectele Cotei Unice de Impozitare România vs Slovacia - Pagina 18
Efectele Cotei Unice de Impozitare România vs Slovacia - Pagina 19
Efectele Cotei Unice de Impozitare România vs Slovacia - Pagina 20

Conținut arhivă zip

  • Efectele Cotei Unice de Impozitare Romania vs Slovacia.docx

Alții au mai descărcat și

Implementarea Cotei Unice

IMBUNATATIREA IMPLEMENTARII COTEI UNICE *Opinia Comisiei Europene Comisia Europeană consideră că nu este necesară uniformizarea sistemelor de...

Mediul extern al SC Agdesy SRL - oportunități și restricții

Analiza macro-mediului intreprinderii Studiul macro-mediului intreprinderii permite depasirea orizontului mediului concurential deoarece...

Întreprinderea în era globalizării

In era globalizarii, specialitii in domeniu vorbesc despre “intreprinderea digitala”, “intreprinderea virtuala” sau “intreprinderea mileniului...

România în ecuația integrării europene

Reforme institutionale si politice in U.E. inaintea procesului de largire. Actuala forma de organizare ce cuprinde 15 tari membre nu mai...

Te-ar putea interesa și

Mondializarea și Influența Sa asupra Mediului Economic

Introducere Mondializarea reprezinta o retea de interdependente dezvoltata între statele lumii, o sinteza a transformarilor radicale cu care s-a...

Cota unică și inflația

INTRODUCERE Cadrul politicii monetare consta în aranjamentele institutionale prin care sunt adoptate si aplicate deciziile de politica monetara....

Cota unică de impozitare versus cota progresivă de impozitare

CAP. 1: ANALIZA - ISTORICUL COTEI UNICE Cota unică de impozitare – denumită în literatura anglo-saxonă „flat tax“ – se referă la acelaşi nivel de...

Fiscalitatea în România

1. Aspecte generale privind fiscalitatea Ceea ce deosebeste o ţară aflată în progres de una aflată în declin este, în bună măsură, preferinţa...

Cota unică de impozitare în Rusia - caracteristici și impact

Capitolul I Cota unică de impozitare. Introducere și context Cota unică este o propunere înaintată de către doi economişti americani, Hall și...

Efectele Cotei Unice de Impozitare

I. Impozitele 1. Impozitele – prezentare generala Caracteristici 1. au caracter obligatoriu, ceea ce presupune ca toate persoanele fizice şi/sau...

Efectele Cotei Unice de Impozitare

O rata mai mica de impozitare conduce la fluidizarea fluxului financiar si creste dorinta cetatenilor de a-si plati taxele, dar impozitele scazute...

Cota unică de impozitare în Rusia - caracteristici și impact

Capitolul I. Cotă unică de impozitare. Introducere şi impact. Noţiunea de cotă unică este o propunere înaintată de către doi economisti...

Ai nevoie de altceva?