Evoluția inflației în România

Inflatia

Procesul inflationist a aparut cu mult inainte ca stiinta economica. Fiind, inainte de toate un proces monetar, precizarea naturii inflatiei se poate face in corelatie cu formele istorice pe care le-au imbracat banii.

Initial s-a manifestat sub forma dezvoltarii mascate a monedelor din metale pretioase, acest proces fiind cunoscut in prezent sub denumirea de inflatie monetaro-baneasca.

Elementele definitorii ale acestei inflatii sunt :

-separarea continutului nominal al monedelor metalice (mai mare )de continutul lor real (mai mic);

-transformarea existentei - aur a monedei in aparerenta -aur;

- aglomerarea circulatiei cu monede ieftine fara valoare deplina

-scaderea puterei de cumparare a monedelor falsificate.

Inflatia banilor de hartie convertibili in aur a fost cea de de-a 2-a forma de inflatie. In perioada formarii economiei de piata in Europa, tinerele state au fost preucupate de lichidarea haosului monetar specific epocii feudale tarzii, haos ce a atins cote inalte in sec. XVI-lea. S-a actionat pentru sisteme banesti stabile si o circulatie monetara sanatoasa ( normala ) acestea bazandu-se pe etalonul aur. Cand banii de hartie inlocuiau realmente aurul monetar, miscarea semnelor valorii oglindea legile circulatiei banilor - aur cu valoare deplina. De altfel, acestea puteau fi convertiti liber in aur. Corespunzator, cantitatea banilor de hartie se limitau la aurul pe care acesti bani il reprezentau in circaulatie. In aceasta situatie, inflatia nu putea sa apara, ea nu avea baza de desfasurare.

Dar, relativ repede, canalele circulatiei banesti au inceput sa se aglomereze . Intr-o anumita perioada, acestea s-a datorat insuficientei cantitatii de marfuri aflate in circulatie. Daca banii de hartie intreceau propria lor masura (daca ei depaseau cantitatea monedelor de aur cu aceeasi denumire ce ar fi trebui sa circule), acesestia se discreditau in fata agentilor economici . Scaderea puterii de cumparare a banilor aflati in circulatie antrena crestera preturilor. Inflatia de acest gen aparea atunci cand cantitatea banilor de hartie aflata in circulatie o depasea sensibil pe care rezulta din raportul dintre masa de aur monetar si etalonul aur (o cantitate de aur ce era asezata la baza unei unitati banesti)

Prabusirea etalonului aur a creat premisele unei noi forme de inflatie -inflatia banilor de hartie neconvertibil in aur. Acum, existenta functionala a banilor de hartie o absoarbe pe cea materiala. Ca urmare, in conditiile cand singurile elemente de stabilitate si normalitate monetara decurg din cursul fortat al banilor si din increderea populatiei in buna lor functionare, inflatia poate sa apara ca un proces ce "iese" din cadrul normalului monetar, ce pune in evidenta un excedent de bani.

Definitie: Inflatia reprezinta un dezechilibru structural monetaro-material care reflecta existenta in circulatie o unei mase monetare excedentare in raport cu nevoile economiei, ceea ce determina cresterea durabila si generalizata a preturilor si deprecierea monedei nationale.

Forme specifice ale inflatiei:

• Inflatia prin moneda este determinata prin emisiunea excesiva de moneda, ca urmare a deciziilor organismelor economice specializate;

• Inflatia prin credit este generate de cresterea excesiva a creditului, ceea ce determina un exces de cerere pentru bunuri de consum, in raport cu oferta existenta;

• Inflatia prin cerere este determinate de marirea cererii solvabile peste nivel de bunuri, economia neavand capacitatea de a creste volumul productiei, astfel incat o parte a cererii ramane nesatisfacuta;

• Inflatia prin oferta este cauzata de insuficienta productiei in raport cu cerera existenta;

• Inflatia prin costuri este determinata de sporirea costurilor de poductie;

Dupa intensitatea fenomenului inflationist si durata acestuia, se disting urmatoarele forme ale inflatiei:

• Inflatia taratoare, caracterizata printr-un ritm mediu anual de crestere a preturilor la bunurile de consum pana la 3%;

• Inflatia moderata, daca cresterea preturilor este cuprinsa intre 3-6%;

• Inflatia rapida, cand ritmul de crestere a preturilor este cuprins intre 6-10%;

• Inflatia galopanta, daca cresterea preturilor depaseste 10%;

• Hiperinflatia cand ritmul anual de crestere depaseste 50%.

Inflatia trebuie apreciata si prin corelarea acesteia cu principalii indicatori macroeconomici. Pe baza acestor corelatii se disting:

-cresterea economica inflationista;

-cresterea economica neinflationista;

-stagflatia;

-slumflatia.

Cresterea economica inflationista reflecta o situatie nefavorabila a economiei, in care rata inflatiei devanseaza cresterea productiei.

Cresterea economica neinflationista semnifica o inflatie moderate, controlata de Guvern si de alti factori de decizie macroeconomica si se caracterizeaza printr-o crestere economica superioara ratei inflatiei.

Stagflatia reflecta fenomenul de stagnare sau recesiune economica, insotita de o inflatie puternica.

Slumflatia reflecta o criza economica insotita de o inflatie puternica(hiperinflatia).

Uneori in economie se poate manifesta deflatia, stare caracterizata prin incetinirea generala a activitatii economice, scaderea preturilor, a venitului national, nivelului de ocupare a fortei de munca.