Cuprins
- CAPITOLUL 1
- - Organizare şi funcţionalitate la Biblioteca Centrală Universitară “Mihai Eminescu”din Iaşi -
- 1.1. Scurt istoric 1
- 1.2. Obiect / Domeniu de activitate 2
- 1.3. Structura de personal 5
- 1.4. Organizare internă și funcționalitatea 7
- 1.5. Relaţii cu exteriorul 14
- 1.6. Structura şi evoluţia principalelor venituri/cheltuieli bugetare la BCU- Iaşi
- în perioada 2008-2010 17
- CAPITOLUL 2
- - Fundamentarea cheltuielilor bugetare –
- 2.1. Cadrul juridic utilizat în fundamentarea cheltuielilor bugetare 21
- 2.2. Calcule de fundamentare privind cheltuielile bugetare 22
- 2.3. Fluxuri informaţionale generate de fundamentarea cheltuielilor bugetare 33
- CAPITOLUL 3
- - Finanţarea cheltuielilor bugetare -
- 3.1. Surse de finanţare a instituţiei publice 36
- 3.2. Modalităţi tehnice utilizate în finanţarea cheltuielilor bugetare 40
- 3.2.1. Deschiderea şi repartizarea de credite bugetare 40
- 3.2.2. Alimentarea cu fonduri- pentru bugetele locale 42
- 3.3. Utilizarea efectivă a creditelor bugetare şi a fondurilor alocate. Plăţi pentru
- cheltuieli 43
- 3.4. Fluxuri informaţionale generate de finanţarea cheltuielilor bugetare 46
- Concluzii 54
- Bibliografie 56
Extras din proiect
CAPITOLUL 1
Organizare şi funcţionalitate la Biblioteca Centrală Universitară
“Mihai Eminescu”din Iaşi
1.1. Scurt istoric al Bibliotecii Centrale Universitare din Iaşi
Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” Iaşi, înființată în 1835 ca bibliotecă a Academiei Mihăilene, este o instituţie de cultură a cărei evoluţie a transformat-o într-o componentă principală a vieţii universitare ieşene din zilele noastre, având rolul ei distinct, în care funcţiile sale informative şi formative se împletesc cu calitatea de tezaur al miilor şi sutelor de mii de volume preţioase pe care le deţine în colecţiile sale. Această bibliotecă înseamnă mai întai de toate tradiţie şi continuitate, un centru activ de informare, educaţie multilaterală şi valorificare a unui inestimabil tezaur.
Biblioteca Centrală Universitară Iași, își are originea în biblioteca fondată o dată cu Academia Domnească în 1640 ( devenită Academia Mihăileană în 1835), la Trei Ierarhi, de către domnitorul Vasile Lupu. În Moldova, au mai existat biblioteci anterioare acesteia, în casele boiereşti, la mănăstiri – Neamţ, Doljeşti, Bisericani, dar și la curţile domneşti, însă prima bibliotecă afiliată unei forme organizate, durabile de învăţămant este cea a Academiei de la Trei Ierarhi. Biblioteca „Mihai Eminescu” de astazi este o instituţie cu rang de bibliotecă naţională, care îşi păstrează caracterul de „universitară” încă din 1860, de la înfiinţarea primei universităţi din ţară iar, după al doilea război mondial se mută și îşi desfaşoară activitatea în clădirea Bibliotecii Fundaţiunii „Regele Ferdinand I”, ale cărei fonduri le înglobează.
Aceasta din urmă a fost construită între anii 1930-1934 de inginerul Emil Prager, după planurile arhitectului Constantin Jotzu. Interiorul acestui edificiu este lucrat în marmură de Carrara şi mozaic veneţian, iar exteriorul este împodobit cu impresionante coloane în stil ionic, pilaştri neodorici, mici frontoane triunghiulare şi medalioane cu personalităţi marcante ale culturii naţionale.
Inestimabilele manuscrise, incunabule, cărţi vechi şi rare, unele purtând semnături ilustre (B.P. Hasdeu, M. Eminescu - care au fost şi directori ai instituţiei, I. Creangă, Şt. Procopiu ş.a.), provin în principal din biblioteci mănăstireşti şi particulare (C. Hurmuzachi, B.P. Hasdeu, Mihail Sturdza, L. Steege, V. Adamachi, Titu Maiorescu, Paul de Gore, Iorgu Iordan etc.), care au intrat în patrimoniul nostru conform legii, prin donaţii sau cumpărături.
În anul 1839, dintr-o donaţie a domnitorului Mihail Sturza de 600 de volume ia naştere Biblioteca Centrală Universitară, iar prima formă de depozit legal apare încă de la sfârşitul seculului al XVIII – lea. Dintre manuscrise putem menţiona: Lecţionarul evanghelic grecesc din
secolele VIII-IX, cel mai vechi manuscris din România; Psaltirea în versuri – Dosoftei; Viaţa şi petrecerea sfinţilor - Iaşi, 1682.
Pe parcursul unei evoluţii de peste un secol şi jumatate, biblioteca a fost nevoită să-şi închidă în nenumărate rânduri ușile, fie din pricina lipsei de spaţiu, așa cum s-a întâmplat în anul 1859, fie a cutremurului din 1940 sau a războiului din 1944. Cu toate că a fost nevoită să lupte cu nepăsarea și amestecul incompetent al unor administraţii, să-şi schimbe de mai multe ori profilul într-un timp relativ scurt ( în anul 1860 din biblioteca a Academiei Mihăilene devine Biblioteca Universitară, în 1864 devine Centrală şi Publică, şi din nou universitară în 1916), cu fondurile de publicaţii irosite și reduse de calamităţi, Biblioteca Centrală Universitară ieşeană nu a încetat să se dezvolte.
1.2 Obiect / Domeniu de activitate Bibliotecii Centrale Universitare din Iaşi
Conform Legii bibliotecilor, biblioteca este instituţia, compartimentul sau structura specializată al cărei obiectiv principal este de a constitui, organiza, prelucra, dezvolta şi a conserva colecţii de cărţi, publicaţii, alte documente specifice şi baza de date pentru a facilita utilizarea acestora în scop de informare, cercetare, educaţie sau recreere
Misiunea Bibliotecii „Mihai Eminescu”, rezidă în constituirea, prelucrarea, organizarea, dezvoltarea și conservarea colecțiilor de cărți, articole, publicații electronice, precum și în achiziţionarea, organizarea şi asigurarea accesului la o mare varietate de informaţii, materiale şi servicii, care să contribuie la satisfacerea nevoilor intelectuale de informare, de cercetare ale întregului segment de piaţă, mediul academic ieşean, cu extensie către cel naţional şi internaţional, care odată cu trecerea anilor a căpătat valenţe noi.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Fundamentarea Cheltuielilor Bugetare BCU Iasi.doc