Influența Gradului de Finalizare a Restructurării Asupra Crizei din România

Introducere

“Adaptarea la schimbare este o constantă in viaţa companiilor şi a lucrătorilor. În cele mai multe cazuri, adaptarea nu duce la reducerea numărului 5de locuri de muncă. Şi totuşi, in anumite momente, este nevoie de restructurări mai profunde. Existenţa unuidialog social bun şi atitudinea pozitivă faţă de schimbare sunt factori determinanţipentru prevenirea sau limitarea consecinţelor sociale negative”.

„Orientări de referinţă pentru gestionarea schimbării şi a consecinţelor sale sociale”.

Text comun al partenerilor sociali la nivel european, 16 octombrie 2003

Tranziţia de la economia industrială la o economie bazată pe cunoaştere, apariţia de noi tehnologii la locurile de muncă, liberalizarea normelor care reglementează comerţul internaţional şi circulaţia capitalurilor, precum şi privatizarea companiilor publice şi reforma reglementărilor care le privesc au dus la o mai mare deschidere a pieţelor şi la o mai puternică expunere la concurenţa internaţională. Dezvoltarea capacitaţii Europei de a anticipa şi de a inţelege motivele care stau in spatele deciziilor de restructurare va ajuta la o mai bună gestionare a acestor procese. Se va ajunge de asemenea la o modalitate pozitivă de restructurare – care să reducă pierderile de locuri de muncăşi chiar să promoveze crearea altora noi.

Nu este nimic mai folositor decat o criză pentru a servi un duş rece mediului de afaceri autohton şi a separa "grâul de neghină" din economie. Poate că pare insensibilă abordarea, dar valul insolvenţelor ce s-a abatut asupra economiei în anul 2009 nu este decât începutul unei perioade de mari schimbări şi reaşezări în economie, unele cu siguranţă benefice.

Majoritatea companiilor, la sfarşitul anului 2008, au inclus în principal programe de scădere a costurilor concretizate în special prin concedieri, revizuirea bugetelor de investiţii, controlul agresiv al fluxului de numerar, control managerial si raportări mai riguroase. Aceste măsuri, deşi prudente, nu vor produce câştigurile previzionate de unele companii, deoarece, de multe ori, sunt aplicate "după ureche" şi nu în urma unei analize serioase a structurii costurilor.

Deşi stigmatizate de antreprenori, restructurările trebuie să facă parte din strategia oricărei companii şi ar trebui efectuate atât în vremuri bune, cât şi în vremuri dificile şi nu doar ca o reacţie la criza pieţei. Atunci când se iaîn calcul un program de restructurare în momentul când compania a ajuns deja in faza de criză de lichiditate, măsurile ce se pot lua se diminuează semnificativ.

Restructurarea unei companii nu trebuie percepută ca un dezastru, ca ultimul pas inaintea falimentului sau a unei situaţii de criză profundă. Acest proces poate aduce beneficii atât companiei care se va stabiliza şi cel mai probabil îşi va continua activitatea, cat şi creditorilor care nu numai ca îşi vor recupera creanţele, dar îşi vor păstra şi clientul.

Indiferent dacă restructurarea implicăîntreaga companie, doar structuri organizaţionale sau procese cheie, aceasta trebuie demarată cu o analiză obiectivă a pieţei şi poziţiei faţă de competiţie a companiei. Structura finanţării, bugetele, procesele cheie şi alocarea resurselor de personal trebuie de asemenea supuse evaluării imediate pentru identificarea cauzelor principale ale crizei şi elaborarea unui set de măsuri imediate menite să stabilizeze compania.

După stablilizarea companiei, procesul de restructurare trebuie continuat cu elaborarea unui set de măsuri complexe definite pe termen lung pentru asigurarea dezvoltării şi profitabilităţii viitoare a companiei: optimizarea structurii costurilor şi veniturilor, managementul capitalului circulant şi financiar, reorganizarea finanţării, proceselor si a structurii organizaţionale.

În elaborarea acestui proiect vom urmărirestructurările din economia României,astfel încat să arătăm influenţa gradului de finalizare a acestora asupra crizei din ţară.