Instituția vamală în România

statului. Atributiile institutiei vamale decurg din scopurile pe care vama este chemata sa le indeplineasca, economice si financiare, administrative, dar si de protectie a patrimoniului national sau cu importante functii in sistemul national de aparare. Din punct de vedere economic, vama este regulatorul schimbului de marfuri si produse ale unui stat cu terte puteri, fiind organismul de reglementare al comertului exterior. Din punct de vedere administrativ, vama este autoritatea care are in atributiile ei administrarea tuturor serviciilor de vamuire, control si incasare a impozitelor si taxelor de import si export, precum si autoritatea care reprezinta puterea executiva in chestiuni vamale. De asemenea, prin organele sale de control, functionarii vamali si politica vamala, institutia amintita participa la efortul de aparare a teritoriului si a populatiei Romaniei. Din punct de vedere juridic, dreptul vamal este o ramura a dreptului public, care cuprinde normele si regulile dupa care se reglementeaza si se stabilesc raporturile juridice intre persoane si stat sau intre state diferite, privind circulatia marfurilor la intrarea si iesirea lor din teritoriul suveranitatii unui stat; este sanctionatorul conflictelor izvorate din exercitarea dreptului de a impune si incasa drepturile valame, fie sub forma impozitelor directe, fie indirecte.

In prezent DGV este organizata si functioneaza in conformitate cu prevederile HG nr.. 498/1994 si ale HG nr. 147/1996, modificata si completata cu HG nr. 939/1998, avand sarcina de a infaptui politica vamala a Guvernului, in numele Ministerului Finantelor. DGV are in subordine 12 Directii Regionale Vamale si 107 birouri vamale.

DGV functioneaza ca institutie de specialitate a administratiei publice centrale asigurand aplicarea strategiei Guvernului in domeniul vamal. DGV reprezinta tara nostra in relatiile cu administratiile vamale ale altor state si organizatiile internationale in probleme cu specific vamal.

Principalul obiectiv al autoritatii vamale din Romania dupa 1990 a fost reforma in plan legislativ. Astfel, in cursul anului 1997 a fost redactata forma finala a Codului Vamal al Romaniei, care a fost adoptata de Parlamentul Romaniei devenind Legea nr.. 141/1997. Acest act a intrat in vigoare la data de 1.10.1997 si reprezinta, din punct de vedere juridic, o realizare care se inscrie in activitatea de armonizare a legislatiei din domeniu cu legislatia comunitara. De asemenea, a fost redactat si publicat Regulamentul de aplicare a Codului Vamal al Romaniei, aprobat prin HG nr. 626/1997. Prin aprobarea acestui act, aplicarea normelor de natura vamala a fost aliniata cerintelor Comunitatii Europene, pe teritoriul Romaniei. Exista la aceasta data toate conditiile necesare aplicarii unitare a legislatiei vamale europene, indiferent de subiectii carora se adreseaza si de raporturile juridice reglementate. O alta coordonata a activitatii autoritatii vamale romane a fost realizarea programului de dezvoltare si modernizare a infrastructurii vamale si de dotare cu echipamente moderne, necesare bunei desfasurari a activitatii vamale. Astfel, pana in prezent au fost puse in functiune noi sedii de birouri si directii regionale vamale:BORS, ALBITA, NADLAC, VARSAND, PITESTI, ARAD, ORADEA, GIURGIU, TIMISOARA, etc. In ceea ce priveste sistemul informatic vamal, baza acestuia este aplicatia ASYCUDA, ce permite implementarea intregului pachet legislativ care este in vigoare pentru procesarea declaratiilor vamale.

Programul de informatizare a vamilor, cofinantat de UE (RO9304), a fost finalizat in 1998. Obiectivul implementarii programului a fost realizat odata cu realizarea Sistemului Informatic Vamal Integrat ICIS. Scopul a fost informatizarea tuturor functiilor activitatii vamale, incluzand procesul de vamuire, contabilitate, supraveghere si control, operatiuni de tranzit si sisteme de raportare si de a instala tot echipamentul si aplicatiile necesare in birourile vamale. Astfel, munca de zi cu zi a vamesilor a fost adaptata la peocedurile automatizate, in acest fel ridicandu-se semnificativ eficienta comunicarii informatiilor si a procedurilor de lucru. Infrastructura (100 servere, 1200 statii de lucru si 600 de imprimante, 100 de echipamente de comunicare) a fost furnizata si instalata in 94 de birouri vamale.

Pornind de la principiile enuntate in „Declaratia de aprobarea Strategiei de pregatire pentru aprobare a administratiilor vamale si fiscale din Romania” elaborata de UE, de la avizul Comisiei Europene exprimat in Agenda 2000 si tinand cont de stadiul actual al administrattiei vamale, DGV a elaborat Strategia de pregatire pentru aprobare a Administratiilor Vamale Romane. Obiectivele Strategiei vamale din Romania si masurile de realizare a acestora au fost cuprinse in Programul National de Adoptare a Aqoquis-lui comunitar (PNAAC). Eforturi considerabile a depus autoritatea vamala romana in ultimii ani cu privire la incheierea de acorduri la nivel guvernamental, respectiv asistenta reciproca pentru combaterea fraudelor vamale. Astfel, incepand cu 1997 au fost incheiate acorduri vamale bilaterale intre Romania si Turcia, Iugoslavia, SUA, Bulgaria, Grecia.

O alta realizare importanta a autoritatii vamale romane o reprezinta inaugurarea la data de 16 nov. 1999 a Centrului Regional SECI de Combatere a Infractionalitatii Transfrontaliere, initiativa care se inscrie in cadrul programului de combatere a coruptiei si crimei organizate, materializata prin eforturile considerabile ale DGV si Ministerului de Interne.