Managementul calității la firma Whiteland

În ultimele decenii ale secolului al XX-lea si primii ani ai sec. XXI s-au produs schimbari radicale în toate domeniile vietii economice, politice si sociale.

Astfel, goana aparent inevitabila dupa un profit imediat si substantial a fost înlocuita cu o lupta acerba pentru suprematia în domeniul calitatii între firmele concurente, inclusiv între cele care opereaza în domeniul turismului din România. Calitatea devine elementul cheie, definitoriu al acestor ultimi ani.

La nivel mondial, cuvântul calitate a devenit un cuvânt de ordine, motivul principal fiind acela al expansiunii fenomenale a exportului japonez datorata revolutiei calitatii în domeniul industrial din perioada mentionata, comparabila- probabil - numai cu cea care a avut loc în Marea Britanie la mijlocul secolului al XIX-lea.

În domeniul calitatii, în ultimul timp s-a afirmat conceptul de Calitate Totala, devenit subiect de discutii majore în întreaga lume.

Calitatea Totala este un mod de abordare a unei organizatii, o apropiere de munca de elita, evindentiind toate formele de performanta si relatii dintre partenerii de afaceri.

Ea reprezinta o revolutie sociala atât la locul de munca dar si o apropiere, riguros eficienta, catre profesionalism si succes. Ea nu se refera doar la un produs sau la anumite produse, ci la întreaga activitate a unei organizatii, la ceea ce aceasta poate sau ar trebui sa faca pentru a influenta decisiv nu numai opinia clientilor ei intermediari sau a consumatorilor finali, ci si întreaga ei reputatie.

Calitatea Totala este un concept competitiv pentru ca este legat de ideea de cel mai bun, cel mai bine

Astfel, în ultimii ani, la nivelul Departamentului de Comert si Industrie din Marea Britanie, sistemele calitatii au început sa fie percepute ca elemente componente, motrice, ale procesului de inovare. Acest proces de inovare poate fi considerat el însusi mai curând un aspect al managementului strategic al calitatii. Exista doua argumente extrem de solide în acest sens.

Primul se datoreaza trendului de reducere a costurilor salariale si de productie din Estul Îndepartat, ce afecteaza diverse domenii de activitate, inclusiv pe cel din industria hoteliera; aceste costuri se vor situa la un nivel unde companiile europene, si implicit cele românesti, vor fi fortate sa reduca costurile sistemelor calitatii si ale birocratiei.

Al doilea argument se refera la faptul ca legislatia tehnica, standardizarea si calitatea au devenit atât de interconexe incât a aparut necesitatea unei legislatii internationale care sa stabileasca un minimum de standarde carora o organizatie sa se conformeze pentru a avea acces pe piata. Aceasta idee capata o mai mare importanta, acum când atentia noastra este focalizata la nivel european mai degraba decât la nivel national.

Tratatul de la Maatstricht a dus la aparitia Pietei Unice Europene care a devenit sinonima cu eliminarea barierelor dintre tarile membre. Acest lucru a devenit si mai evident odata cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana începând cu 1 Ianuarie 2007.

În trecut, guvernele individuale din cadrul Uniunii Europene formulau propriile lor regulamente în cadrul carora operau organzatiile nationale. Aceasta însa a dus la aparitia multor diferente în legislatie. Aparitia Pietei Unice Europene a consituit un catalizator important în armonizarea stabdardelor, testarilor si certificarii, precum si a aspectelor legate de sanatatea consumatorilor, a utilizatorilor si a protectiei mediului.

În acest context a avut loc o proliferare a grupurilor, organismelor si comitetelor implicate în acest proces.

În elaborarea standardelor pe primul loc se afla doua principale organisme europene: Comitetul European pentru Standardizare (Europea Committee for Standardisation  CEN) si Comitetul European pentru Standardizare Electronica (European Committee for Electrotechnical Standardisation  CENELC).

Corespondentele internationale ale acestora sunt urmatoarele: Organizatia Internationala pentru Standardizare ( International Organisation for Standardisation  ISO ) si Comisia Internationala Electrotehnica ( International Electrotehnical Commission  IEC).

Conlucrarea acestor organisme s-a materializat în elaborarea seriei de standarde ISO 9001, al carui impact a fost bine documentat, deoarece a creat posibilitatea ca organizatiile sa devina companii cu capabilitate evaluata.

În prezent, armonizarea europeana a procesului de acreditare este realizata de Comitetul European de Acreditare a Certificarii ( European Accreditation of Certification Committee  EAC ), în timp ce Comitetul European pentru Evaluarea si Certificarea Calitatii ( European Committee for Quality Assesment and Certification  EQS ) promoveaza o armonizare în domeniul evaluarii desfasurate de organismele de certificare.