Marketingul ecologic

Ecomarketingul îşi propune să realizeze un echilibru între activitatea economico-socială prezentă, pe de o parte, şi interesele: individuale, colective - ale grupurilor şi ale întregii societăţi, pe termen mediu şi lung (sau, cu alte cuvinte, sa armonizeze interesele consumatorilor cu cerinţele protecţiei mediului), pe de altă parte.

Ecomarketingul vizează domeniile protecţiei mediului înconjurător, pe de o parte şi domeniul produselor şi serviciilor ecologice, pe de alta.

Ecomarketingul se poate defini ca fiind „o specializare a marketingului social, alcătuită dintr-un ansamblu de activităţi care au ca scop identificarea, influenţarea şi satisfacerea consumatorilor de bunuri şi servicii ecologice”

A.APARIŢIA ŞI DEZVOLTAREA MARKETINGULUI ECOLOGIC

Ecomarketingul promovează ideea ca mediul este un bun public,

bun ce trebuie protejat şi respectat, indiferent de interesele

predominante la un moment dat.

Se admite faptul că tipurile de producţie şi de consum „non durabile” sunt principalele cauze ale degradării mediului. Ele agravează atât sărăcia, cât şi inegalităţile sociale. Există o serie de programe de acţiune concrete (Programul de Acţiune 21), în cadrul cărora ţările dezvoltate s-au angajat să ia iniţiativa pentru a transpune în practică tipuri de consum durabil, favorizând utilizarea optimă a resurselor şi reducerea producţiei de deşeuri

Termenul de ecomarketing a fost lansat în Germania, în urmă cu aproximativ două decenii şi jumătate (1978).

Metodele, tehnicile şi instrumentele specifice marke-tingului pot fi utilizate în scopul sensibilizării opiniei publice, al educării membrilor societăţii în spiritul respectului faţă de mediu, al sesizării factorilor de mediu în ceea ce priveşte propriile lor acţiuni

Ecomarketingul se adresează atât domeniului social (asociaţii, organizaţii, public), cât şi celui economic (educarea factorilor de decizie). Indiferent de grupul ţintă vizat, ecomarketingul promovează ideea ca mediul este un bun public, bun ce trebuie protejat şi respectat, indiferent de interesele predominante la un moment dat.

Specialiştii care lucrează în domeniul ecomarketingului vor trebui să identifice potenţialii consumatori de produse şi servicii ecologice, să-i formeze şi să-i educe astfel încât nevoile acestora să fie transformate în cerere

Tabelul nr. 1 Principalele avantaje şi dezavantaje ale marketingului ecologic din cadrul firmelor

AvantajeDezavantaje

Câştigarea unor noi segmente de consumatori.O cerere scăzută pentru produsele ecologice.

Devansarea concurenţei. Lipsa unor tehnologii „curate”.

Realizarea unor venituri mai mari pe termen lung.Costurile ridicate ale unor investiţii ecologice curente de opinie diferite în interiorul firmei.

îmbunătăţirea imaginii.o legislaţie încă incompletă şi nu îndeajuns de eficientă.

Economii de cheltuieli datorită anticipării unor posibile efecte negative.

Accesul pe noi pieţe.

Sursă: Date prelucrate, Stoian, M., Ecomarketing, curs în format digital - ASE, Bucureşti, 2015, pp. 8-9

Ecomarketingul poate fi considerat ca acel domeniu al marketingului care este preocupat de produsele “curate” din punct de vedere legal, excluzându-le evident pe acelea care circula pe piata neagra, excluzând produsele de contrabanda (aceasta fiind, evident, o abordare partiala a conceptului).

Marketingul ecologic se concretizează în crearea unor produse sigure, a unor ambalaje reciclabile şi biodegradabile, un control mai riguros asupra poluării, desfăşurarea unor activităţi cu un consum redus de energie.

A.1 SUMMITUL DE LA RIO - 1992

În anul 1992 a mai avut loc o Conferinţă a Naţiunilor Unite pentru Mediu şi Dezvoltare la Rio de Janeiro.