Mercosur

1. INTRODUCERE

MERCOSUR - Piaţa comună a sudului (Mercado Común del Sur - spaniola)

MERCOSUR a fost fondată în 26 martie 1991 de Brazilia, Argentina, Uruguay şi Paraguay, în urma semnării Tratatului de la Asunción, tratat dezvoltat în decembrie 1994 prin Protocolul Adiţional de la Ouro Preto, prin care se stabileşte structura instituţională a MERCOSUR şi i se conferă personalitate juridică internaţională.

Argentina, Brazilia, Paraguay, Uruguay, Venezuela (la 9 decembrie 2005)sunt membri cu drepturi depline iar Bolivia, Chile, Columbia, Ecuador şi Peru membri asociaţi.

Mercosur este un ambiţios proiect de integrare care are rădăcinile la mijlocul anilor 80’, când Argentina şi Brazilia, competitori istorici până atunci, au semnat o serie de protocoale comerciale. Acesta a fost primul pas concret făcut de cele două ţări împreună, startul oficial fiind dat în 1985 prin “Declaraţia de la Iguacu”. În 1988 Brazilia şi Argentina au semnat Tratatul de Integrare, Cooperare şi Dezvoltare, fiind un stadiu pentru o piaţă comună, cu eliminarea graduală a tuturor barierelor şi armonizarea politicilor macroeconomice ale celor două ţări. Au continuat prin dezvoltarea acordurilor şi deschiderea lor către alte ţări din America Latină.

După interesul manifestat de Paraguay şi Uruguay pentru adeziunea la aceste acorduri, un nou tratat a fost semnat de cele patru ţări la 26 martie 1991, la Asuncion, în Paraguay, pentru crearea unei pieţe comune între cele patru semnatare şi care a fost numit Mercosur. Mai tarziu Bolivia, Venezuela, Columbia şi Peru şi-au manifestat intenţia de a se alătura Mercosur.

Acest tratat de la Asuncion este documentul legal prin care s-au pus bazele Mercosur, fiind un acord cadru care nu creează piaţa comună, dar defineşte obiectivele procesului de integrare şi mecanismele pentru atingerea obiectivelor. Tratatul înregistrează decizia celor patru ţări de extindere a pieţelor şi prin procesul de regionalizare şi globalizare.

În prezent, MERCOSUR este o realitate economica de dimensiuni continentale. Cu o suprafaţa de aproape 12 mil. Km pătrati, de peste patru ori mai mare decât Europa, MERCOSUR reprezintă o piaţa potenţiala de 200 milioane de consumatori si un PIB total de peste 1000 miliarde USD, care o plasează în rândul primelor patru economii din lume, după NAFTA, UE si Japonia. MERCOSUR este astăzi unul din polii majori de atracţie a investiţiilor pe plan mondial. Motivele acestui succes sunt multiple: MERCOSUR are cea mai mare rezerva de resurse naturale din lume; resursele energetice, în special minerale si resurse hidroelectrice sunt printre cele mai importante din lume; reţelele de comunicaţii sunt avansate si parcurg un continuu proces de renovare.

Structura instituţională:

Consiliul Pieţei Comune (CCM)

Grupul Pieţei Comune (CMG)

Comisia de Comerţ a Mercosur (MTC)

Comisia Parlamentară Comună (JPC)

Forumul Social-Economic Consultativ (ESCF)

Secretariatul Administrativ al Mercosur (MAS)

Conform Protocolului deciziile se luau în prezenţa tuturor membrilor şi erau adoptate prin consens. Alte organe auxiliare necesare pentru atingerea obiectivelor procesului de integrare, pot fi stabilite numai sub autoritatea şi termenii acestui protocol.

2. Situaţia economico-social-politică a ţărilor membre ale Mercosur (Argentina, Brazilia, Paraguay, Uruguay)

Sistemul internaţional actual este caracterizat de o intensă interacţiune între două conflicte majore: lupta pentru conservarea identităţii naţionale şi impactul covârşitor al globalizării.

În 1991 s-a creat Mercosur, formată din Argentina, Brazilia, Paraguay şi Uruguay, punându-se bazele unui proces de integrare progresivă de la etapa actuală de uniune vamală incompletă, până la formarea unei pieţe comune.

Mercosur, este rezultatul unui nou model de dezvoltare adoptat de Argentina şi Brazilia din timpul anilor 1980, reprezentând schimbarea de la modelul bazat pe substituirea importurilor la o evoluţie industrială susţinută de globalizarea economică.

Scopul acestui acord a fost crearea unei pieţe comune şi eliminarea barierelor comerciale între statele semnatare.

Obiectivele acestei integrări economice au fost creşterea eficienţei economice prin alocarea mai bună a resurselor, economiile de scară, competiţia regională şi internaţională.

Ce a deosebit grupul ţărilor Mercosur de alte grupări intraregionale care se bazau pe modelul de substituire a importurilor, a fost un nou tip de concept şi anume „regionalismul deschis", care nu s-a bazat pe modelul de substituirea a importurilor, ci pe un set de stimulente economice în regiunea Mercosur de care beneficiau toţi în mod egal şi pe un program gradual bine stabilit.

Acum vom încerca să facem o analiză a ţărilor care au format Mercosur :

1. Argentina

Argentina, alături de Brazilia, a fost unul din statele care au avut iniţiativa creării Mercosur, înţelegând că numai într-o organizaţie, fie ea şi regională, interesele ei economice pot fi reprezentate mai bine şi a mai înţeles că numai calea proceselor democratice pot duce la dezvoltarea ţării, regimurile totalitariste experimentate dovedindu-se falimentare.