Metode Cantitative de Cercetare a Pieței Turistice

Datele statistice confirma starea turismului: romanii vor in strainatate, iar strainii nu mai vor in Romania.

Orasul bulgaresc Varna va deveni pivotul turismului international pe litoralului Marii Negre, deoarece aeroporturile bulgaresti sunt preluate de nemti, iar marile agentii au ocolit Romania, a declarat oficialul Asociatiei Nationale a Agentiilor de Turism (ANAT) Sud-Est, Corina Martin. "Aeroporturile din Varna si Burgas au fost preluate de entitati germane in concesiune pe 49 de ani, ceea ce inseamna ca, cel putin in anul urmator, niciun charter german nu va mai ateriza pe aeroportul Mihai Kogalniceanu din Constanta", a adaugat Martin potrivit NewsIn. La acest fapt se adauga decizia marelui concern german TUI de a nu trimite, in 2007, turisti in Romania. Reprezentantii TUI au declarat ca 2007 va fi un an de pauza, in care vor astepta sa se faca ordine in gestionarea turismului romanesc, si de asemenea, vor astepta un semnal din partea guvernului ca acesta sa promoveze brandul de tara si o strategie de turism pentru Romania. Numarul de turisti straini pe litoralul romanesc, in intervalul 1 mai - 20 iulie 2006, a fost de aproximativ 45.000, cu aproape jumatate mai putin decat in 2005, ponderea lor in numarul total de turisti de pe litoral fiind de 10%. Patronatul ANAT estimeaza totusi, pentru 2007, o crestere de circa 5-8% a numarului de turisti straini pe litoral, datorita revenirii in Romania a unor mari turoperatori francezi, cu un concept all inclusive, de club de vacanta. Numarul turistilor straini care au venit in aceasta vara pe litoralul romanesc a scazut comparativ cu anul trecut, iar pentru anul viitor prezenta acestora va fi si mai redusa. Potrivit datelor statistice, numarul turistilor straini a scazut cu peste 2%. Cifrele mai arata ca multi turisti care ajung in sudul litoralului - la Costinesti, 2 Mai si Vama Veche- prefera cazarea la particulari in defavoarea hotelierilor.

Din punct de vedere economic, cererea turistica reprezinta un fenomen socio – economic complex, componenta esentiala a existentei a existentei pietei serviciilor, care precede procesul de vânzare-cumparare si consumul.

Turismul, ca activitate economica are propria cerere turistica aflata în continua modificare. Aceasta este alcatuita din ansamblul persoanelor care îsi pun în practica dorinta de a se deplasa periodic sau temporar, în afara resedintei proprii, sau tarii, pentru alte motive decât prestarea unor activitati remunerate la locul de destinatie.

Consumul turistic include totalitatea cheltuielilor efectuate de turisti pentru a cumpara servicii si bunuri legate de motivatia turistica.

Motivatia turistica reprezinta un ansamblu de mobiluri interioare, determinate de educatie, nevoi, cerinte, interese, gusturi, având un caracter personal, care orienteaza si dinamizeaza activitatea unei persoane în realizarea unor atitudini, actiuni, s.a.

Piata turismului este foarte sensibila; cererea turistica nu este determinata numai de fortele pietei i si de fluctuatiile conjuncturii, si de oferta si destinatia produselor turistice. Ea depinde si de numerosi factori exogeni, fara legatura directa cu turismul, dar care influenteaza nivelul cererii.

În acest sens trebuie facuta o prezentare si o analiza a circulatiei turistice, nu înainte de a prezenta principalele motive care determina atât actul plecarii în vacanta si calatorie cât si destinatia catre care se orienteaza turistul.

Din studiile efectuate de Institutul de cercetare pentru Turism (ICT. 1996, 1998) si Institutul de Marketing si Anchete Sociologice (IMAS 1996,1998) a reiesit ponderea medie a destinatiilor de vacanta:

statiuni de litoral 42,9%

statiuni montane 32,8%

statiuni balneare 14,7%

circuite, excursii în tara 10,1%

agroturism, turism rural 7,7%

în alte tari 10,3%

la rude, prieteni 28,9%

Litoralul si muntele ramân punctele forte ale turismului românesc, în ultimii ani, mentinându-se pe primele locuri. Scade ponderea turismului balnear si creste ponderea concediilor sau scurtelor sejururi petrecute la rude si prieteni.

Din codificarea motivelor care conduc la o activitate turistica au fost înregistrate urmatoarele optiuni.

odihna recreere destindere 62,5%

distractie divertisment 28,6%

Soare, plaja, sporturi nautice 21,0%

Sporturi de iarna – schi, sanius 3,7%

Excursii, drumetii montane 10,9%

Îngrijirea si mentinerea sanatatii 16,3%

Dorinta de schimbare a decorului 14,8%

Cunoastere, informare culturala 12,3%

Nu au practicat activitati turistice 2,6%

În ceea ce priveste relatia dintre motivatia turistica si vârsta persoanelor chestionate se desprind mai multe observatii:

Nevoia de odihna ca motiv al deplasarii într-un sejur turistic este mai mare la persoanele aflate în plina activitate profesionala:71,2% la grupa de vârsta între 40 si 50 de ani si 69,9% la grupa de vârsta 50-59 de ani;

Grupele de vârsta mai tinere au alte motivatii (de deplasare, distractie, placerea)- 57,6% la persoanele sub 20 de ani, si 41.3% pentru grupa de 20-29 de ani.

Grupele de peste 60 de ani sunt mai putin atrase de turism, ca urmare a scaderii veniturilor, a starii de morbiditate, a starilor negative, lipsa unor facilitati turistice.

Soarele, plaja, sporturile nautice sunt atractii pentru persoanele tinere (sub 20 de ani 31,5%, între 20-29 ani 25,3%, între 30-39 de ani 22,3%)

Din punct de vedere al ocupatiei o mai mare pondere în deplasarile turistice pentru odihna, recreere, destindere, o detin intelectualii – 71,9%