Cuprins
- CAPITOLUL I – INIŢIEREA, CREAREA ŞI ADMINISTRAREA AFACERII
- Pag.
- INTRODUCERE 3
- I. Scurta incursiune în istoricul afacerilor 7
- I.1. Definirea şi evoluţia conceptului de întreprinzător 9
- I.2. Iniţierea unei afaceri 11
- I.2.1. Avantajele iniţierii unei afaceri 11
- I.2.2. Dezavantajele iniţierii unei afaceri 13
- I.2.3. Crearea şi administrarea unei afaceri 15
- CAPITOLUL II – SOCIETATEA MIXTĂ CU CAPITAL STRĂIN AUTOHTON
- II. Investiţiile străine 21
- II.1. Investiţie directă 22
- II.2. Investiţie de portofoliu 22
- II.3. Investiţie din împrumuturi externe 22
- II.4. Investiţie din împrumuturi – ajutoare 22
- CAPITOLUL III – STUDIU DE CAZ: S.C. ELECTRICA S.R.L. BACĂU
- III. Obiectul cercetării 25
- III.1. Evaluarea firmei 26
- III.1.1. Elemente fundamentale 26
- III.1.2. Evaluarea terenurilor construcţiilor şi a mijloacelor fixe 26
- III.1.3. Evaluarea construcţiilor speciale 27
- III.2. Metode de evaluare a întreprinderii 28
- III.2.1. Evaluarea firmei prin metoda costurile 28
- III.2.2. Evaluarea firmei prin metode de randament 28
- III.2.3. Previzionarea indicatorilor 34
- III.2.4. Estimarea profiturilor nete 38
- III.2.5. Rata de actualizare 38
- III.2.6. Estimarea valorii firmei 40
- CONCLUZII 41
- BIBLIOGRAFIE 42
- ANEXA 43
Extras din proiect
MOTTO:
Calitatea reprezintă cea mai bună poliţă de asigurare a fidelităţii
clienţilorşi de câştigare a altora noi, cea mai eficientă
apărare contra concurenţei şi singura cale
de dezvoltare a câştigurilor
Ph. Kotler
Particularităţiile creării şi administrării
unei societăţi mixte
CAPITOLUL I – INIŢIEREA, CREAREA ŞI ADMINISTRAREA AFACERII
I. Scurtă incursiune in istoricul afacerilor
De-a lungul timpului afacerile au avut o dezvoltare mai accentuată sau mai redusă datorită unor numeroşi factori.Originea afacerilor se pierde în negura timpului. Acestea au avut o evoluţie sinuoasă, cu perioade de glorie şi decădere. Cauza acestei evoluţii o constituie modul în care ele au fost percepute de-a lungul timpului. În continuare, prezentăm câteva repere mai importante din această evoluţie.
Antichitate. În vechiul Regat babilonian afacerile erau în floare. Cu două milenii înainte de Cristos a apărut Codul lui Hammurabi, care prevedea principiile de comportament şi conduită ale comercianţilor şi vânzătorilor ambulanţi. În Grecia antică, afacerile şi îndeosebi comerţul s-au dezvoltat. Totuşi, filozofii greci priveau comerţul cu dispreţ. În Roma antică deşi comerţul a fost tolerat, nu era văzut nimic nobil în această activitate.
Evul mediu. Această perioadă este una de stagnare. Sistemul feudal şi biserica catolică au inhibat dezvoltarea economică. Doar în ultima parte Evului mediu s-a înregistrat o modificare importantă, în special în oraşele-republică italiene. Comerţul fiind considerat o activitate degradantă, clerul, nobilii, militarii nu puteau face acte de comerţ. În schimb, negustorii nu aveau bani pentru a-şi desfăşura normal activitatea lor. Soluţia găsită a fost apariţia formei de asociere “societa en comandita semplice” – societatea în comandită simplă, existentă şi astăzi în unele ţări. În felul acesta, se unea capitalul nobililor, militarilor şi clerului cu priceperea negustorilor – oamenii fără de odihnă - pentru a obţine satisfacţii ambele părţi.
Capitalismul etic. Dezvoltarea urbanismului şi comerţul de peste mări au schimbat atitudinea faţă de afaceri în general şi faţă de comerţ în special. Un rol important în schimbarea opticii despre afaceri a avut şi religia.
Există două explicaţii interesante cu privire la modificările în valorile religiei şi a atitudinii acesteia faţă de afaceri.
Werner Sombart arată că iudaismul a fost cel care a avut un rol esenţial în schimbarea acestei optici. Deoarece evreii nu puteau deţine pământ în Europa şi le era interzis să desfăşoare activităţi în anumite domenii, ei au fost impinşi spre domeniul afacerilor. La acestea, se adaugă şi valorile iudaice: sobrietatea, economia şi autocontrolul.
Max Weber arată în lucrarea Etica protestantă şi spiritul capitalist că protestantismul a avut un rol fundamental în schimbarea atitudinii faţă de afaceri şi dezvoltarea spiritului antreprenorial. Martin Luther, întemeietorul protestantismului german, a pus accent pe rolul acţiunilor individuale, interpretarea Bibliei şi importanţa muncii.
Jean Calvin, fondatorul calvinismului, a subliniat valorile calvine: modestia, cumpătarea şi hărnicia. Calvin a considerat că bogăţia este un semn al graţiei divine, ea fiind agreată de Dumnezeu, dacă este obţinută prin muncă.
Modificarea atitudinii faţă de afaceri are şi explicaţii de natură economică. Apariţia, în anul 1776, a cărţii lui Adam Smith Avuţia Naţiunilor a fost esenţială pentru fundamentarea teoretică şi dezvoltarea eticii capitaliste. Smith a pledat pentru libertatea economică - principiul laissez-fair-ului - pe baza premisei că prin maximizarea interesului personal, fiecare individ va aduce beneficii şi avantaje pentru întreaga societate. “Mâna invizibilă” a pieţei şi concurenţa creată vor asigura maximizarea beneficiilor sociale, intervenţia statului fiind considerată negativă.
Perioada contemporană. În perioada contemporană afacerile au luat o amploare fără precedent. Progresele realizate în tehnologie şi comunicaţii reduc distanţele şi timpul.
Consecinţa o constituie globalizarea pieţelor, în condiţiile menţinerii specificului local. Chiar şi micile firme se implică în afaceri internaţionale. Internaţionalizarea nu mai este un apanaj doar al marilor corporaţii.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Particularitatile Crearii si Administrarii unei Societati Mixte.doc