Piața Aurului

Introducere

În ultimii ani cererea de aur a crescut, Însa în principal datorită investiţiilor şi achiziţiilor băncii centrale şi nu acelor segmente în care putem spune ca aurul are o utilitate directă - tehnologie şi bijuterii. Preţul aurului începe să semene destul de mult cu o bulă, care nu se va sparge însă cît timp evoluţia economiei este incertă. Odata ce investitorii mari vor incepe însă să se retragă de pe aur, scăderea lui va fi abruptă. În privinţa ofertei, acesta nu este una atît de limitată cît ar vrea să susţină fanii aurului, aurul se extrage în permanenţa, iar cantităţile extrase anterior se reintroduc în permanenţă în circulaţie.

Aurul rămîne un simbol, care nu mai este însă atît de important ca atunci cînd moneda de aur era singurul mijloc de plata, sau ca în perioada în care era folosit ca etalon al sistemului monetar.

Din 2007 lume a trecut printr-o perioadă de criză şi volatilitate financiară, fiin cea mai mare recesiune de la 1930 încoace şi condiţionat scăderea bruptă a valorii actvelor financiare. În aceste condiţii aurul a performat preţul său practic s-a dublat de mijlocul anului 2007. Evoluţia aurului în această perioadă i-a determinat pe investitori să-şi revadă portofoliile de investiţii care este relativ imun la inflaţie, crize financiare, fiid utilizat de secole pentru conservarea averii. La moment economia mondială se confruntă cu probleme legate de bonitate, impactul politicii monetare, măsurile adoptate, tensiunile posibile din Orientul Mijlociu în ceea ce priveşte piaţa petrolului, viitorul dolarului american ca monedă de rezervă creşterea rapidă a unor state emergente ca China şi India.

Scopul acestui studiu este de a examina caracteristicile aurului şi factorii de influenţa a acetuia, utilizînd studiile existente , datele statistice.

1. Cererea şi oferta pe piaţa aurului.

Din categoria metalelor preţioase aurul este cel mai popular, fiind accesibil atît investitorilor mici si mari, cît şi traderilor. Interesant este că de-a lungul secolelor cantitatea de aur exploatată raportată pe individ a ramas aproximativ aceeaşi, undeva în jurul unei uncii pe cap de locuitor. În timp ce exploatarea metalului galben s-a intensificat, populaţia planetei a crescut considerabil, astfel ca în prezent avem tot atît aur pe cap de locuitor ca şi în vechime. Probabil aşa se explică de ce aurul şi-a păstrat valoarea intrinsecă şi nu s-a transformat într-un simplu concept.Este clar ca de-a lungul timpului utilizarea metalului galben a suferit schimbări, de la utilizari nemonetare, la statutul de monedă ca mai apoi să fie larg folosit în industrie şi investiţii. Valenţele acestui metal preţios însa nu se opresc aici, pentru că, pe lîngă utilizările menţionate, aurul este şi activul de ultim refugiu în condiţii de instabilitate politică, economică sau socială.

În consecinţă, aurul este tranzacţionat din motive diverse, iar preţul său este influenţat de o varietate de factori. Dacă în contextul unei stări de instabilitate politico-financiară, preţul aurului este subiectul unor presiuni atipice, emoţionale, devenind subiect de speculaţie şi decizii iraţionale, în calitatea sa de marfă, aurul se supune integral restricţiilor de natura fundamentală, respectînd cererea şi oferta. Evoluţiile abrupte şi bruşte, corecţiile care apar pe intervale scurte de timp denaturează pentru moment percepţia investitorilor asupra evoluţiei preţului aurului, însă, pe termen lung, fundamentele economice joacă un rol crucial.

Oferta de aur continuă să crească într-un ritm mai lent decît cererea, fiind caracterizată de inelasticitate - este nevoie de aproximativ 10 ani pentru ca o mina de explorare de aur să devină complet funcţională. Media anuală a cererii de aur fizic în perioada 2007-2011, conform statisticilor World Gold Council, se situează la 3.923 tone, iar oferta medie anuală în aceeasi perioadă a fost calculată la 3.855 tone annual. Diferenţa cu care cererea depaşeşte oferta de pe piaţa este relativ mică, însă ea favorizează creşterea preţului aurului.

O analiză pe categorii a cererii de aur arată că investiţiile în aur, sub forma lingourilor şi a monedelor, reprezintă o treime din cererea actuală, interesul venind atît din partea investitorilor instituţionali cît şi a celor de retail. Popularitatea aurului ca investiţie a crescut, de la tranzacţionarea fizică a lingourilor de aur pînă la instrumentele ce au ca suport fizic aurul, aşa numitele exchange traded funds (ETF) care reprezintă la rîndul lor 5.5% din cererea pentru aur.

Acestea din urmă se afla în topul primilor zece cei mai mari proprietari de aur şi atît timp cît acestea continuă să se extindă vom asista la o expansiune a cererii de metal galben în detrimentul ofertei, favorizînd astfel o creştere a preţului acestuia. Dacă însă interesul investiţional pentru activul aur va suferi o deteriorare, atunci oferta de aur va creşte rapid ca urmare a eliberării cantitaţilor de aur din rezervele fondurilor ETF inundînd piaţa şi punînd o presiune în jos pe preţul aurului. Mai mult decat atît, ultima perioadă a adus o reversare a strategiei instituţiilor şi băncilor centrale care, la nivel global, au trecut din poziţia de vînzători în cea de cumparatori de aur, cererea anuală pentru perioada iulie 2011 şi iunie 2012 reprezentînd 509 tone (11.4% din total), ceea ce a dus implicit la o creştere a cererii de metal galben. Peste 40% din cererea totală o reprezintă aurul pentru bijuterii. Deşi procentajul de aur care se foloseşte pentru fabricarea de bijuterii (prima transformare a metalului galben in bijuterii finite sau semifabricate) a suferit o scadere importantă în favoarea investiţiilor în aur, din punct de vedere cantitativ cererea de aur pentru fabricarea de bijuterii s-a menţinut pe un trend ascendent. Daca în anul 1970 peste 70% din aur era destinat bijuteriilor, acum acest procentaj s-a redus la puţin peste jumătate. Reprezentînd încă grosul cererii de aur, componenţa aurului pentru bijuterii a fost pentru mult timp influenţată de cererea vestică - nord americană şi europeană. În ultimii 40 de ani însă a avut loc un transfer de influenţă de la aceste doua zone şi către alte regiuni geografice. Odata cu cresterea economică rapida a tarilor emergente, cu precadere a BRIC (Brazilia, Rusia, India, China), a aparut o dispersie a influenţei din punct de vedere geografic. Acest lucru se întalneşte nu numai în cazul cererii de aur pentru bijuterii, ci se observă şi în cazul investiţiilor în aur, în activitatea băncilor centrale şi în cazul aurului pentru industrie.