Piața eurodevizelor

Comunicarea este o caracteristică a sistemelor vii şi, cu atât mai mult, a celor complexe, cum ar fi societatea umană.

Fenomenul valorii se asociază cu o parte importantă din viaţa omului, a economiei, asocietăţii. De aceea, omul, instituţiile sale comunică permanent în legătură cu valoarea, cu obţinerea, repartizarea, schimbul, consumul acesteia.Cercetarea ştiinţifică, în privinţa societăţii, a modelat ştiinţa comunicării, ştiinţă cu unconţinut generalizator, modelele sale fiind încă un prilej de a interpreta realitatea în modsistemic. Semiotica, ca ştiinţă a comunicării prin semne, ne-a prilejuit posibilitatea de a interpreta activitatea financiar-monetară internaţională prin intermediul unui proces de comunicare economică prin bani.

Modelul ne va permite să prezentăm problematica teoretică, practică şi decizională din sistemul mondo-financiar şi monetar, dar şi aspectele intime ale înţelegerii oamenilor în privinţa circulaţiei internaţionale a valorii.

1. Conceptul de eurovalute si mecanismul emisiunii lor

Eurovalutele sunt monede scriptuale (de cont) care iau nastere pe seama depozitelor bancare de valute liber-convertibile depuse la banci comerciale situate in afara tarii de origine a valutei,daca acestea sunt utilizate pentru acordarea de imprumuturi pe termen scurt sau mijlociu unor nerezidenti.

Factorii care au determinat aparitia euro-valutelor si a pietei acestora sunt, deopotriva, de origine politica, economica si monetara. Euro-valutele au aparut in jurul anului 1957, ca un nou instrument financiar in activitatea internationala, iar piata lor detine o importanta crescanda,deoarece constituie un rezervor de capital lichid pe termen scurt in devize convertibile, devenind in prezent una din principalele cai de vehiculare a capitalurilor pe termen scurt si, una din cele mai mari piete monetare ale lumii.

Cateva momente importante, enumerate cronologic ce au condus la aparitia si consacrarea euro-valutelor ar putea fi :

1. In primul rand razboiul din Coreea(anii ‘50), cand URSS, pentru a evita riscul unui eventual embargo asupra dolarilor sai depozitati in cont la banci americane, a mutat aceste disponibilitati in Europa, intr-o banca pariziana(Gosbank). Alti specialisti sunt de parere ca geneza euro-dolarilor s-ar datora faptului ca, in al doilea razboi mondial, disponibilitatile URSS in dolari in bancile americane au fost temporar blocate de oficiul bunurilor straine. Din acest motiv, URSS a cautat o formula prin care sa apere acesti dolari de controlul SUA. Astfel , ei au fost depusi in cont la o banca din Paris(Gosbank) si in felul acesta s-au creat euro-dolarii ; initiativa sovietica a creat deci o « bresa » in sistemul de lucru de pana atunci al bancilor.

2. In perioada crizei Suezului(1956), Anglia a introdus restrictii severe cu privire la utilizarea creditelor internationale(in lire) in tranzactii comerciale la care ea nu participa direct, ceea ce a condus la o crestere a cererii de lire sterline fara un control al guvernului britanic, depuse apoi in banci occidentale(euro-sterlinele).

3. Intre 1967 – 1969 au avut loc mai multe devalorizari si revalorizari ale diferitelor monede, ce au determinat miscari importante de capitaluri in scop speculativ cu monedele ce se aflau intr-un proces de revalorizare, spre marca vest-germana. Bundesbank-ul a fost nevoita sa finanteze acest fenomen, adoptand masuri restrictive privind dobanzile ce trebuiau platite pentru depozitele existente in bancile din RFG ale nerezidentilor. Acestia au fost nevoiti sa-si depoziteze marcile la alte banci din afara Germaniei pentru a avea dobanzi superioare ; un fenomen asemanator s-a putut constata si in Elvetia etc.

In functie de felul valutei in care a fost exprimat depozitul bancar,eurovalutele pot fi:eurodolari SUA,eurofranci francezi,eurolire sterline,etc.prefixul „euro” are un caracter generic,nu exprima o anumita localizare geografica a debitorului sau creditorului. Eurovalutele iau nastere si in Asia, Canada,Singapore,etc. Inceputul crearii de eurovalute a fost insa in Europa si de aceea s-a mentinut in general prefixul „euro”,desi,in prezent,se utilizeaza destul de frecvent si denumiri cu o mai mare precizie,mai ales asiadolari, asiayeni,euroyeni,etc.

In cadrul eurovalutelor ,dolarul SUA a fost si este preponderent. De aici folosirea inca foarte frecventa a termenului de eurodolari pentru desemnarea tuturor eurovalutelor,asiavelutelor,etc.

Euro-valutele, ocupand locul predominant in ansamblul euro-valutelor (peste 70%), determina astfel de multe ori ca europiata sa fie identificata cu piata euro-dolarilor. Ei s-au impus, ca si celelalte valute convertibile ce au devenit apoi euro-valute, prin faptul ca au o viata activa, adica sunt zilnic cotati la principalele centre financiar-valutare internationale si utilizati atat in operatiuni « la vedere » (« au comptant »), cat si « la termen ». De asemenea, participa masiv pe piata valutar-financiara internationala, fiind utilizate preponderent in comertul international, nefiind afectate in perioadele de tranzitare de masuri de control valutar sau de miscare a capitalului, masuri in general cu un caracter restrictiv pronuntat din partea tarii de origine a monedei.

In afara de aceste considerente, ponderea mare a euro-dolarilor in ansamblul europietei poate avea o explicatie in conjunctura existenta in momentul aparitiei sistemului monetar international postbelic.

Evenimentele de pe piata internationala in jurul anilor ’70 au marcat puternic afluxul masiv de dolari spre Europa. Astfel, in anii ’60, autoritatile americane au luat trei tipuri de masuri, care au avut ca efect incurajarea dezvoltarii in afara SUA a pietelor monetre si financiare ce operau cu creante in dolari :