Planificarea financiară

INTRODUCERE

Strategia naţională de dezvoltare economică a Republicii Moldova pe termen mediu , al cărei obiectiv principal îl constituie crearea unei economii de piaţă funcţionale, compatibile cu principiile , normele, mecanismele, instituţiile şi politicile Uniunii Europene, vizează în principal asigurarea unei creşteri economice durabile , promovarea unei politici economice coerente, crearea unui mediu de afaceri prielnic, modernizarea şi dezvoltarea întregii vieţi social – economice.

În acest context , rolul hotărîtor în atingerea obiectivelor îl au investiţiile , ca motor al suplimentării diversificării sau creşterii calitative a tuturor factorilor de producţie. Nu se pot asigura sporirea capitalului fix sau circulant , suplimentarea numărului de locuri de muncă , creşterea randamentului utilajelor, sporirea productivităţii muncii, diversificarea producţiei etc. fără o judicioasă politică de investiţii.

În condiţiile economiei de piaţă, ale concurenţei şi ale existenţei proprietăţii private, investiţiile , privite ca o economie la fondul de consum, trebuie să fie cheltuite în aşa fel încît să asigure o eficienţă maximă, un nivel cît mai ridicat al efectelor pe unitate de efort.Decizia de investiţii trebuie să se bazeze pe determinări cantitative şi calitative riguroase, care să asigure orientarea efortului, investind spre cele mai bune variante de proiect. Prezenta teză de an este subordonată tocmai acestui scop şi pune la dispoziţie celor interesaţi , studenţilor, inginerilor care îşi desfăşoară activitatea în proiectarea şi evaluarea proiectelor de investiţii , cercetărilor, specialiştilor din organizaţii economice, financiare , bancare etc., un ansamblu coierent de metode, tehnici şi procedee coerente de investigare şi fundamentare a deciziilor investiţionale.

Folosirea cît mai riguroasă a fondurilor disponibile se bazează pe o bună elaborare a deciziilor investiţionale. De aceea , economiştii vor găsi în lucrarea de faţă un îndrumar preţios în desfăşurarea activităţii lor.

Formal această lucrare este structurată pe trei capitole :

În primul capitol “Activitatea investiţiilor, noţiuni generale” au fost luate în discuţie : principalele definiţii ale investiţiilor , s-au enumerat factorii determinanţi, s-a dat o clasificare a lor după mai multe criterii şi s-a explicat esenţa şi rolul economic a investiţiilor,deasemenea s-a explicat contribuţia investiţiilor la modernizarea economiei naţionale.

În al doilea capitol “Investiţiile străine în cadrul circuitului econonomi internaţional” se reflectă caractistica generală a investiţiilor străine în Sistemul Economiei Mondiale . În acest capitol se analizează tendele principale ale circulaţiei resurselor externe în lume şi în ţările în tranziţie deasemenea tipirile şi mecanizmele principale ale atragerii investiţiilor străine.

Iar în ultimul capitol “Investiţiile directe şi investiţiile de portofoliu economia în Republica Moldova” se redă studierea problemelor investiţionării la noi în ţară, adică procesul investiţional în R.M., stabilirea domeniului de activitate pentru investirea capitalului străin, atragerea şi principalele direcţii de utilizare a asistenşei financiare şi a creditelor.

Capitolul I

Activitatea investiţiilor, noţiuni generale şi factorii determinanţi

1.1Definirea şi clasificarea investiţiilor:

Noţiunea de investiţii are două sfere de cuprindere. Sfera lărgită este reprezentată de investiţiile financiare, care constitue , în esenţă, orice plasament de capital cu scopul de a obţine un anumit profit. Cumpărarea de acţiuni sau de alte titluride valoare, plasamentele de sume băneşti la bănci,alocarea unor fonduri rentru iniţierea de afaceri în scopul de a obţine dividente, dobînzi şi reapectiv profituri toate ecestea sunt investiţii financiare.

Sfera restrînsă se referă la achiziţionarea de noi mijloace fixe şi se numesc investiţii de capital. Este de înţeles că prima sferă o cuprinde pe cea de a doua, dar,uzual invea’stiţiile financiare se referă la plasamentele de capital exemplificate.Investiţile de capital au loc în economia reală precum şi în domeniile social-culturale,constituind în fond,suportul material al creşterii economice şi al dezvoltării social –culturale,în orice ţară din lume. Prin investiţii de capital trebuie să se înţeleagă nu numai construcţia de noi obiecte, ci şi madernizarea celor existente. Politica de atragere a capitalului străin vizează tocmai modernizarea întreprinderilor existente, care dispun de utolaje îmbătrînite ce cu pot face faţă competiţiei economice actuale şi cerinţalor de consum ale populaţiei.

Investiţiile unui agent economic pot fi făcute în propria sa ţară sau în ţări străine. Putem spune că sistemul investiţional are determinări endogene şi exogene. Aşadar se pot realiza 3 categorii de investiţii :

• investiţii proprii,

• investiţii mixte,

• investiţii străine.

Desfăşurarea normală a procesului de producţie presupune contribuţia mai multor factori (capital fix, muncă, materii prime ), iar în cadrul acestora un rol deosebit de important îl ocupă capitalul fix. Crearea de noi utilaje, precum şi aducerea parametrilor celor existente la nivelul impus de progresul tehnic contempăoran se realizează numai prin investiţii. În acest context, investiţiile de capital reprezintă totalitatea cheltuielilor prin care se crează sau se achiziţionează noi capitaluri fixe, productive sau neproductive, se dezvoltă, se modernizează şi se reutilează cele existente. Prin investiţii de capital se asigură construirea de noi unităţi economice, dezvoltarea, modernizarea şi reutilarea celor existente, precum şi construirea , lărgirea şi amenajarea obiectelor cu caracter social cultural şi de locuinţe. Sunt asimilate investiţiilor cheltuielile pentru explorări, prospecţiuni şi cercetări geologice referitoare la lucrările de investiţii; cheltuielile pentru împăduriri şi plantaţii de pomi şi de viţă de vie , îmbunătăţiri funciare; cheltuielile pentru achiziţionarea animalelor de muncă şi de prăsilă.