Politica de coeziune

Incepand cu 1990, tarile din centrul si estul Europei, inclusiv Romania, au considerat Uniunea Europeana drept un punct de sprijin si o sansa pentru relansarea lor in plan economic. Integrarea acestor tari in UE este vazuta ca un proces care va conduce la cresterea bunastarii atat in randul tarilor candidate, cat si in cel al actualilor membri.

In urma aderarii la Uniunea Europeana se vor arata, pe termen scurt, efectele negative ale aderarii, urmand ca dupa aceasta perioada, in situatia aplicarii unor politici coerente, sa apara si beneficiile. "Majoritatea studiilor arata ca, daca UE a beneficiat mai intai de castiguri si dupa aceea au aparut costurile, tarile candidate din Est trebuie sa suporte mai intai costurile si sa spere ca vor aparea si beneficiile" .

COSTURI ALE INTEGRARII ROMANIEI

IN UNIUNEA EUROPEANA

Ajustarile in plan economic, institutional si social induse de adpotarea normelor comunitare si a politicilor comunitare sunt generatoare de costuri .

Costurile publice, suportate de la bugetul de stat, reprezinta cheltuielile efectuate pentru punerea in functiune a unui sistem administrativ compatibil cu cel european , pentru reforma administratiei publice, modernizarea sistemului judiciar, restructurarea si privatizarea economiei de stat.

1. costuri de adoptare a normelor si politicilor europene (acquis-ul comunitar) cum ar fi : costuri generate de crearea sau modificarea cadrului institutional de aplicare a acestora, costuri pentru formarea resurselor umane, costuri pentru asumarea obiectivelor comunitare de politica economica.

2. costuri generate de respectarea si implementarea standardelor definite de normele si politicile europene. Din acesta categorie fac parte costurile de modernizare a infrastructurii de transport , standard e de munca si protectie sociala, protectia consumatorilor, standarde de calitate, standarde de mediu precum si costurile derivate din procesele de liberalizare a circulatiei marfurilor, serviciilor, persoanelor , si capitalurilor. Cea mai mare parte a acestor costuri sunt si vor fi evidente la nivel microeconomic avand capacitatea de a afecta competitivitatea firmelor romnesti.

3. costuri legate de asumarea statutului de menbru al Uniunii Europene . Aceste costuri reprezinta contributiile Romaniei la bugetul comunitar si se materializeaza dupa aderarea la UE. O cota - parte din aceste costuri poate fi evidentiata si anterior aderarii propriu-zise si se compune din contributiile Romaniei, sub forma de finantare, la programele UE la care perticipa ( Ex: PHARE, SAPARD, ISPA, Leonardo da Vinci).

4. costuri legate de modernizarea economiei romnesti respectiv costurile legate de modernizarea capacitatii productive, cresterea competitivitatii produselor si serviciilor romanesti pentru a face fata pesiunilor concurentiale din UE.

Efortul bugetar al Romaniei (plati), determinat pe baza principiilor de cofinantare stabilite prin metodologii de acces la fondurile structurale si de coeziune ale UE, precum si de la calculul contributiei Romaniei la bugetul UE, este de 5,6 miliarde de euro(diferenta dintre costurile de aderare ale Romaniei pentru perioada 2007-2009(14,5 mld euro) si contributia UE(8,9 mld euro).

Balanta neta a transferurilor financiare dintre Romania si Uniunea Europeana, calculata ca diferenta intre platile propuse de UE prin pachetul financiar si contrubutia Romaniei la bugetul UE, se prezinta astfel:

Ani Plati ale Uniunii Europene Contributia Romaniei la bugetul UE Balanta neta

2007 2361 808 1553

2008 3124 847 2277

2009 3409 892 2517

Total 8893 2547 6346

Agricultura si politica agricola. Cea mai mare parte a costurilor legate de aderarea Romaniei la UE in ceea ce priveste aceasta ramura economica deriva din competitivitatea si gradul redus de dezvoltare al agriculturii romanesti fata de standardele comunitare. Principalele elemente generatoare de costuri sunt:

a) Costuri bugetare de implementare a politicii agricole comune. Pana in 2015 vor continua sa existe costuri legate de implementarea si transpunerea acquis-ului comunitar, de necesitatea realizarii la nivel local si regional a unor redefiniri institutionale precum si costuri la nivel microeconomic. Dobandirea Romaniei a statutului de membru al UE implica transferurii de fonduri din bugetul comunitar pentru sustinerea acestei politicii insa UE nu va putea sa faca fata acestor obligatii mai devreme de 2013, in aceste conditii Romania trebuie sa asigure surse proprii de finantare a aplicarii prevederilor PAC (Politica Agricola Comuna).

b) Costuri legate de constructia institutionala – redefinirea sistemului de sustinere a agriculturii romanesti pe criterii de eficienta si de natura sa stimuleze dimensiunile exploatatiilor agricole.

c) Costuri legate de adoptarea si implementarea standardelor de calitate a produselor agricole si prelucrate, a normelor sanitatre si fitosanitare, a sistemelor de certificare a calitatii. Aceste costuri se materializeaza la nivel macroeconomic (adoptarea legislatiei specifice, crearea cadrului de certificare a calitatii produselor erc.) dar si la nivel microeconomic (impunerea unor standarde de calitate si de productie mai ridicate).

Pentru perioada 2004-2007 cheltuielile totale pentru dezvoltarea cadrului institutional, incluzand si cheltuielile menite sa ridice standardele de calitate ale produselor si sa ajute la indeplinirea normelor sanitare si fitosanitare s-au ridicat la 538,0261 milioane euro.