Cuprins
- Introducere 1
- Capitolul 1: Coordonate ale politicii monetare 2
- 1.1. Obiectivele principale ale politicii monetare 2
- 1.1.1.Stabilitatea prețurilor 2
- 1.1.2.Asigurarea în mai mare măsură a angajărilor 3
- 1.1.3.Creșterea economică 3
- 1.1.4.Echilibrarea balanței de plăți 4
- 1.2. Instrumente și canale de transmisie a politicii monetare 4
- 1.3. Efectele politicii monetare 7
- 1.3.1.Efectele pe termen scurt ale politicii monetare 7
- 1.3.2.Efectele pe termen lung ale politicii monetare 9
- Capitolul 2: Politica monetară în Zona Euro. Instrumente de politică monetară 11
- 2.1. Politica monetară în zona euro 11
- 2.2. Instrumente de politică monetară 12
- 2.2.1. Operațiuni de open market 13
- 2.2.1.1. Tranzacții reversibile 14
- 2.2.1.2. Tranzacții simple 15
- 2.2.1.3. Operațiuni de swap valutar 16
- 2.2.1.4. Atragerea de depozite la termen fix 17
- 2.2.2. Rezervele minime obligatorii 18
- 2.2.3. Facilități permanente 21
- 2.2.3.1. Facilitatea de împrumut marginal 21
- 2.2.3.2. Facilitatea de depozit 22
- Capitolul 3: Analiza evoluției macroeconomice în zona euro 23
- 3.1. Perioada 1998-1999 23
- 3.2. Perioada 1999-2000 26
- 3.3. Perioada 2001-2003 27
- 3.4. Perioada 2003-2005 28
- 3.5. Perioada 2005-2007 29
- 3.6. Perioada 2007-2010 29
- Capitolul 4: De ce politica monetară comună are un impact asimetric? 31
- 4.1. Diferențialul de inflație 31
- 4.2. Diferențialul de creștere a PIB-ului 33
- 4.3. Diferențialul de șomaj 35
- 4.4. Diferențialul de deficit bugetar 37
- 4.5. Competitivitatea în zona euro 39
- Concluzii 42
- Bibliografie 44
- Anexe 46
- Lista graficelor și a tabelelor
- Figura 1: Mecanismul de transmisie a politicii monetare a BCE 5
- Figura 2: Efecte pe termen scurt ale unei politici monetare expansioniste 8
- Figura 3: Efecte pe termen lung ale unei politici monetare expansioniste 10
- Figura 4: Instrumente de politică monetară 13
- Figura 5: Condițiile privind cursul de schimb pentru operațiunile de swap valutar 17
- Figura 6: Baza de calcul și ratele rezervelor minime obligatorii 20
- Figura 7: Evoluția ratei inflației în perioada 1998-2009 23
- Figura 8: Evoluția ratei dobânzii BCE și a ratei inflației în Zona Euro 1999-2009 24
- Figura 9: Rata Șomajului și evoluția PIB în Zona Euro 2000-2009 24
- Figura 10: Evoluția cursului de schimb Euro 2000-2009 25
- Figura 11: Evoluția M3 în zona euro 1998-2009 25
- Figura 12: Evoluția cotațiilor petrolului Brent (euro) …………………………….………….26
- Figura 13: Rata inflației în țările din Zona Euro (12) 32
- Figura 14: Evoluția dispersiei în Zona Euro (12) în funcție de rata inflației (%) 32
- Figura 15: Rata de creștere a PIB-ului în țările din zona euro (12) 34
- Figura 16: Evoluția dispersiei în ZE (12) în funcție de evoluția PIB (%) 34
- Figura 17: Rata Șomajului în țările din zona euro (12) - % din populația activă 36
- Figura 18: Evoluția dispersiei în Zona Euro (12) în funcție de rata șomajului (%) 36
- Figura 19: Deficitul bugetar în țările din zona euro (12) - % din PIB 38
- Figura 20: Evoluția dispersiei în Zona Euro (12) în funcție de deficitul bugetar (%) 39
- Figura 21: Diferențialul ULC pentru țările din zona euro 40
- Figura 22: Diferența dintre PIB realizat și PIB potențial pentru țările din zona euro 40
- Anexe
- Tabel 1: Ratele inflației în țările din zona euro 46
- Tabel 2: Ratele de creștere a PIB-ului în țările din zona euro 46
- Tabel 3: Evoluția ratelor șomajului în țările din zona euro 47
- Tabel 4: Evoluția ratelor deficitului bugetar în țările din zona euro 47
Extras din proiect
Introducere
Politica monetară este unul dintre cei mai importanți piloni într-o economie deoarece aceasta influențează cu ajutorul autorității monetare cantitatea de monedă de pe piață, nivelul ratelor dobânzii, cursul de schimb, dar de asemenea și alți indicatori econimico-monetari care au ca scop realizarea obiectivelor generale ale respectivei economii, cum ar fi ocuparea forței de muncă, stabilitatea prețurilor sau stimularea activității economice.
Banca Centrală Europeană este autoritatea monetară principală la nivelul zonei euro, ea fiind respensabilă, alături de băncile centrale naționale ale statelor membre de realizarea și implementarea politicii monetare. Ea beneficiează de o foarte mare independență față de celelalte instituții ale Uniunii Europene, acest lucru reprezentând un factor de stabilitate.
Această lucrare își propune să prezinte evoluția politicii monetare în zona euro de la înființarea Băncii Centrale Europene și pâna în prezent, precum și a problemelor ce pot aparea pe viitor în această Uniune Economică și Monetară.
Primul capitol face referire la aspecte teoretice ale politicii monetare. Sunt prezentate obiectivele și instrumentele principale ale politicii monetare a BCE, dar și efectele pe termen scurt și pe termen lung ale diferitelor tipuri de politici monetare. Totodata este subliniată importanța menținerii unui echilibru pe piața monetară.
În capitolul al-II-lea este prezentat un scurt istoric al zonei euro precum și principalele atribuții și responsabilități ale Băncii Centrale Europene. În partea a-II-a a capitolului sunt detaliate instrumentele folosite de BCE pentru a regla activitatea pe piața monetară.
În capitolul al-III-lea este prezentată evoluția principalilor indicatori economici precum și corelațiile dintre acești indicatori la nivelul uniunii. Sunt analizate evoluțiile ratelor inflației, a dobânzii și a șomajului precum și influența pe care o are asupra acestor indicatori situația geopolitică mondială.
În ultimul capitol se subliniază sub toate aspectele diferențele dintre statele uniunii și faptul că o politică monetară comună are un impact asimetric, avantajând unele state și respectiv, dezavantajând pe altele.
1. Coordonate ale politicii monetare
Politica monetară este unul dintre instrumentele politicii economice și reprezintă ansamblul măsurilor și metodelor prin care autoritățile publice abilitate (guvern, banca centrală sau autoritatea monetară) vor să influențeze condițiile macroeconomice prin creșterea sau reducerea ofertei de bani. Politica monetară se referă la o politică restrictivă sau una expansionistă, politica expansionistă are loc atunci când banca centrală alimentează economia cu o cantitate excedentară de lichiditate, iar in cazul unei politici restrictive se intâmpla exact invers, aplicându-se restricții în ceea ce privește alimentarea economiei cu lichidități. Astazi, tendința dominantă a politicii monetare este cea a politicilor restrictive, autoritățile monetare având convingerea că astfel inflația poate fi restrânsă.
1.1. Obiectivele principale ale politicii monetare
Politica monetară, indiferent de instrumentele aplicate şi de canalele de transmisie a
efectelor acestor acţiuni, conduce în esenţă la modificarea rezervelor disponibile sectorului
bancar şi nebancar, deci la modificarea condiţiilor de operare atât pentru sistemul bancar cât şi pentru economia reală. Prin măsurile pe care le promovează, autorităţile monetare încearcă să regleze nivelul cererii agregate din economie, influenţând nivelul lichidităţii, condiţiile de acordare şi disponibilitatea creditului în economie. Obiectivele principale ale politicii monetare sunt urmatoarele:
- Stabilitatea prețurilor
- Asigurarea în mai mare măsură a angajărilor
- Creșterea economică
- Echilibrarea balanței de plăți
1.1.1. Stabilitatea prețurilor
Obiectivul principal al SEBC este menţinerea stabilităţii preţurilor. Aceasta este prevederea-cheie stipulată în capitolul destinat politicii monetare din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene (Tratatul CE). Acordându-se o atenţie deosebită îndeplinirii acestui obiectiv de politică monetară a BCE, tratatul reflectă concepţia economică modernă în ceea ce priveşte rolul, scopul şi limitele politicii monetare şi susţine structura instituţională şi organizatorică a activităţii unei bănci centrale în cadrul Uniunii Economice şi Monetare.
O rată a inflației scăzută, stabilă și predictibilă în timp, prezintă următoarele avantaje :
- Reduce incertitudinea din mediul economic și simplifică activitatea agenților economici deoarece planurile de afaceri sunt mai ușor de conceput, chiar și pe un orizont mai mare de timp;
- Scade nivelul ratelor dobânzii pe termen mediu și lung, ceea ce duce la sporirea investițiilor (Banca Centrală poate influența direct doar dobânzile pe termen scurt);
- Crește transparența prețurilor, putându-se face o mai ușoară diferențiere între prețurile diferitelor bunuri de pe piață, ceea ce duce la eficiența alocării resurselor și implicit la creștere economică;
- Crește credibilitatea economiei, ceea ce contribuie și mai mult la temperarea ritmului de creștere a prețurilor;
- Asigură coeziunea socială, întrucât categoriile de populație mai dezavantajate ar avea șanse mici să eludeze așa-numitul ”impozit“ pe care îl aduce inflația.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Politica Monetara in Zona Euro.doc