Cuprins
- INTRODUCERE 3
- Presiunea fiscală 4
- Conținutul și modui de exprimare a presiunii fiscale 4
- Factori de influență ai presiunii fiscale 6
- Curba Laffer 7
- Variabilitatea limitelor presiunii fiscale 9
- Studiu de caz 11
- Tabel nr.1 Presiunea fiscală în Europa în perioada 2007-2017 (%PIB) 11
- Structura prelevărilor obligatorii 14
- 1. Analiza presiunii fiscale aferente impozitelor indirecte 14
- 2. Analiza presiunii fiscale aferente impozitelor directe 16
- Concluzie 18
- Bibliografie: 18
Extras din proiect
INTRODUCERE
Presiunea fiscală reprezintă gradul în care ansamblul contribuabililor dintr-o țară suportă, pe seama rezultatelor obținute din activitatea sau averea lor, impozitele, taxele și contribuțiile ca prelevări obligatorii instituite și percepute prin constrângere legală de către organismele fiscale ale statului.
Am ales aceasta temă datorită faptului că presiunea fiscală are o mare relevanță economică deoarece indică măsura în care veniturile nominale ale populației sunt ajustate prin intermediul impozitării și în același timp arată măsura sau gradul în care bugetul de stat iși procură veniturile pe calea prelevării de impozite. Presiunea fiscală poate fi utilizată atât pentru impozitele indirecte, cât și pentru totalitatea prelevărilor la buget efectuate prin intermediul impozitării.
Presiunea fiscală
Presiunea fiscală este partea preluată din venitul realizat, acumulat, consumat, prin intermediul prelevărilor fiscale se concretizează în fluxuri fiscale (care provin de la subiecții care activeaza in economia reală), către economia publică.
Această parte, care constituie obligația pe care o suportă venitul individual sau global la formarea fluxului fiscal, constituie conținutul conceptului de presiune fiscală, utilizat pentru cuantificarea finalității sistemului fiscal.
Presiunea fiscală poate fi interpretată:
1) Din perspectiva plătitorului de impozite
Presiunea fiscală exprimă gradul de supunere a contribuabilului la suportarea sarcinii fiscale stabilite prin lege. Mărimea presiunii fiscale, în acest caz, arată ce parte procentuală din venitul, care constituie materia impozabilă, va fi sustrasă pentru nevoile generale ale societății. Creșterea coeficientului presiunii fiscale indică o creștere a prelevărilor relative la bugetul statului și, respectiv, o reducere relativă a venitului rămas la dispozitia contribuabilului.
2) Din perspectiva statului, incasator de impozite
Mărimea presiunii fiscale indică ce parte din venitul national creat de către agentii economici (persoane fizice și juridice) urmează să se constituie ca venituri bugetare pe calea impozitării. Pentru stat, creșterea presiunii fiscale semnifică o imbunătătire a mecanismului de finantare a cheltuielilor publice, în timp ce o scădere a presiunii fiscale influentează nivelul deficitului bugetar.
Conținutul și modui de exprimare a presiunii fiscale
Din moment ce impozitul este privit și analizat ca amputare a avuției personale efectuată de către puterile publice, este normal să se admită și ideea măsurării, cuantificării amputări resimțite de contribuabili ca o presiune fiscală.
Presiunea fiscală este, in general, dată de rata fiscalității care se calculează ca raport dintre încasările fiscale (de la nivel central și de nivelul colectivităților locale) dintr-o anumită perioadă, de regulă un an și valoarea produsului intern brut(PIB) realizată, în aceeași perioadă, de o economie națională.
Bibliografie
1. Nicolaie Hoanță, „Evaziunea fiscală”, ediția a II-a, Editura C. H. Beck, București 2010
2. Carmen Corduneanu, “Sistemul fiscal în știința finanțelor”, Editura CODECS București
3. Dumitru A. P. Florescu, Paul Coman, Gabriel Bălașa, „Fiscalitatea în România”, Editura All Beck, București 2005
4. http://ec.europa.eu/eurostat
Preview document
Conținut arhivă zip
- Presiunea fiscala in cadrul tarilor UE.docx