Cuprins
- Capitolul 1. Organizare și funcționalitate la Primăria comunei Farcașa 3
- 1.1. Scurt istoric 3
- 1.2. Obiectul de activitate al Primăriei Comunei Farcașa 4
- 1.3. Organizarea internă a Primăriei Comunei Farcașa 5
- 1.4. Funcționalitatea 10
- 1.5. Structura de personal a Primăriei comunei Farcașa, Neamț 11
- Capitolul 2. Sisteme informaționale ale primăriei Farcașa din interior și relațiile acesteia cu alte instituții din exterior 13
- Concluzii 22
- Bibliografie și site-uri web 23
Extras din proiect
Capitolul 1
Organizare și funcționalitate la Primăria comunei Farcașa
Scurt istoric
Comuna Farcaşa, este situată în partea de nord-vest a judeţului Neamţ (47,17 latitudine nordică şi 25,83 longitudine estică), pe cursul mijlociu al râului Bistriţa (Valea Bistriţei). Pe traseul turistic, între oraşele Piatra Neamţ şi Vatra Dornei, localitatea Farcaşa se întinde între munţii Stânişoarei pe partea stângă şi munții Bistriţei pe partea dreaptă. Teritoriul comunei se învecinează la nord cu, comuna Borca, la est cu, comuna Pipirig şi la sud-est cu, comuna Poiana Teiului. Din comuna Farcaşa spre alte localitaţi se poate ajunge doar pe cale rutieră, pe şoseaua naţională 17B.
Situată în regiunea geomorfologică Carpații Orientali, comuna cuprinde o arie montană cu vârfuri de înălțimi medii, cu un important fond forestier și întinse păduri și fânețe. Rocile specifice flișului fiind mai puțin rezistente la eroziune au favorizat adâncimea puternică a văilor. Altitudinea maximă se înregistrează în vârful Bivolu 1530m, însa cea mai mare suprafață a ariei montane are înălțimi cuprinse între 700 și 1000 m și este compusă din culmi cu aspect de plai, ocupate de păduri, pășuni și fânețe naturale.
Numele localităţii (se spune dintr-o legendă) vine de la intemeietorul satului Farcaşa – Plăieşul Farcaş. În această legendă se spune ca Sobieski a plecat ruşinat de la Cetatea Neamţului iar Ştefan cel Mare a răsplătit pe cei care au apărat cetatea dându-le pământ. Printre aceşti plăieşi era şi acest Farcaş care a întemeiat satul Farcaşa, apoi acest nume a fost dat comunei.
Totuşi prima menţiune documentară este din anul 1437 - Ilie voievod dăruieşte la 1 martie 1437 Mănăstirii Neamţ o moşie a cărei hotarnică se reţine:
„Hotare: gura izvorului Mustei, Cetatea Neamţului, gura Peperigului, Slatina, Obârşia Largu şi a Farcaşei... ” (Catalogul documentelor moldoveneşti, pag. 24-53).
Cel mai vechi recensământ catagrafic este din anul 1774 în care locuitorii din Farcaşa sunt trecuţi nominal, însă ceste vechi documente se află într-o bibliotecă din Moscova şi până la această dată nu are o copie cum au alte regiuni ale Moldovei.
În prezent comuna Farcașa cuprinde cinci sate: Farcașa, Frumosu, Popești, Stejaru și Bușmei.
Comuna Farcașa are o populație de peste 3184 locuitori distribuită în satele care o compun astfel: satul Farcașa -1226 de locuitori, satul Frumosu - 448 locuitori, satul Popești – 527 de locuitori, satul Stejaru – 784 de locuitori și satul Bușmei – 199 de locuitori.
Suprafața teritoriului administrativ a comunei Farcașa este de 9233 ha din care: suprafața agricola – 2656 ha, suprafața arabilă – 156 ha, suprafață păduri – 6231 ha, curți și construcții – 46 ha și alte terenuri – 144 ha;
Funcția principală a comunei este agro-industrială. Ponderea principală o deține creșterea animalelor iar cea industrială exploatarea lemnului. Privind educația și cultura comuna are 4 unități școlare plus grădinițe, 1 bibliotecă și 3 cămine culturale. De asemenea, este și un dispensar, 2 cabinete stomatologice și 1 farmacie.
Comuna Farcașa cuprinde un număr de peste 1108 gospodării, locuințele și construcțiile administrative fiind realizate în proporție de 76% din lemn și 24% din cărămidă.
1.1. Obiectul de activitate al Primăriei Comunei Farcașa
Primăria comunei Farcaşa este o instituţie publică cu activitate permanent care asigură ducerea la îndeplinire a prevederilor Constituţiei, ale legilor ţării, ale decretelor Preşedintelui României, ale hotărârilor Guvernului, ale actelor emise de ministere şi alte autorităţi ale administraţiei publice centrale, ale hotărârilor Consiliului judeţean, ale Consiliului local şi soluţionează problemele curente ale colectivităţii. Asigură respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor.
Obiectul de activitate al administrației publice locale îl constituie administrarea patrimoniului local cu respectarea prevederilor legale, având atât competență generală cât și teritorială.
Astfel, instituția publică poate adopta hotărâri în toate domeniile de interes local, cum ar fi: organizarea elaborării, administrării și execuției bugetului local, înființarea de activități economice, de apărare a drepturilor omului, de a efectua investiții și de a executa lucrări publice.
Bibliografie
1. Oprea D., Airinei D., Fotache M., Sisteme informaționale pentru afaceri, Editura Polirom, Iași;
2. Fotache D., Hurbean L., Soluţii informatice integrate pentru gestiunea afacerilor-ERP, Ed. Economică, Bucureşti, 2004;
3. http://www.gov.ro/
4. http://www.primariafarcasa.ro/
Preview document
Conținut arhivă zip
- Sistemul informational al unei unitati administrativ-teritoriale.docx