Standard internațional de contabilitate - IFRS 7

STANDARDE INTERNAȚIONALE DE CONTABILITATE

Uniunea Europeană (UE) armonizează rapoartele financiare ale societăţilor cotate la bursă pentru a asigura protecţia investitorilor. Prin aplicarea normelor contabile internaţionale, UE îşi propune să menţină încrederea faţă de pieţele financiare, încurajând în acelaşi timp negocierea transfrontalieră şi internaţională a valorilor mobiliare.

Standardele internaţionale de contabilitate, numite „International Financial Reporting Standards” – IFRS (sau International Accounting Standards – IAS pentru cele mai vechi), sunt adoptate de organismul internaţional de standardizare contabilă, „International Accounting Standards Board” – IASB (EN) – cu sediul la Londra.

Începând din 2005, toate societăţile cotate din UE (inclusiv băncile şi întreprinderile de asigurare) sunt obligate să aplice standardele internaţionale de contabilitate IFRS la elaborarea conturilor consolidate. Statele membre pot, de asemenea, să autorizeze sau să impună utilizarea acestui sistem de referinţă de către societăţile cotate din UE pentru conturile anuale ale acestora şi de către societăţile necotate din UE pentru conturile anuale şi/sau consolidate ale acestora.

Pentru ca un standard internaţional de contabilitate să poată fi adoptat, aplicarea lui trebuie să ofere o imagine fidelă şi corectă a situaţiei financiare şi a rezultatelor întreprinderii, să răspundă interesului public european şi să corespundă criteriilor de inteligibilitate, pertinenţă, fiabilitate şi comparabilitate cerute pentru informaţiile financiare necesare pentru adoptarea deciziilor economice şi evaluarea performanţei managerilor. Comisia cooperează cu Comitetul European de Reglementare pentru Valorile Mobiliare (CESR), în scopul unei abordări comune privind punerea în aplicare a acestor norme.

Regulamentul este adoptat conform unui mecanism cu structură dublă:

- un nivel de reglementare, cu constituirea unui comitet de reglementare contabilă, alcătuit din reprezentanţii statelor membre şi prezidat de Comisie. Acesta hotărăşte asupra adoptării eventuale a standardelor IFRS pe baza propunerilor Comisiei. Scopul este asigurarea unei transparenţe integrale şi instituirea unei responsabilităţi faţă de Consiliu şi Parlament;

- un nivel tehnic, cu instituirea unui comitet tehnic contabil, Grupul consultativ european pentru raportarea financiară (EFRAG), compus din experţi contabili din sectorul privat din mai multe state membre. Acesta oferă asistenţa şi competenţele necesare pentru a evalua standardele IFRS şi pentru a consilia Comisia cu privire la oportunitatea adoptării sau nu a standardului IFRS vizat .

STANDARDUL INTERNAȚIONAL DE RAPORTARE FINANCIARĂ

IFRS 7

OBIECTIV

1. Obiectivul prezentului IFRS este de a impune entităților să prezinte în situațiile lor financiare informații care să permită evaluarea de către utilizatori a:

(a) importanței instrumentelor financiare pentru poziția și performanța financiare ale entității; și

(b) naturii și amplorii riscurilor generate de instrumente financiare la care este expusă entitatea în decursul perioadei și la data raportării, precum și modul în care entitatea gestionează riscurile respective.

2. Principiile din prezentul IFRS completează principiile de recunoaștere, evaluare și prezentare a activelor financiare și datoriilor financiare din IAS 32 Instrumente financiare: prezentare și IAS 39 Instrumente financiare: recunoaștere și evaluare.

DOMENIU DE APLICARE

3. Prezentul IFRS trebuie aplicat de toate entitățile tuturor tipurilor de instrumente financiare, cu excepția:

(a) intereselor în filiale, entități asociate și asocieri în participație care sunt contabilizate în conformitate cu IAS 27 Situații financiare consolidate și individuale, IAS 28 Investiții în entitățile asociate sau IAS 31 Interese în asocierile în participație. Totuși, în unele cazuri IAS 27, IAS 28 sau IAS 31 permit unei entități să contabilizeze un interes într-o filială, entitate asociată sau asociere în participație în conformitate cu IAS 39; în aceste cazuri, entitățile trebuie să aplice, în plus față de dispozițiile privind prezentarea informațiilor din prezentul IFRS, și dispozițiile privind prezentarea informațiilor din IAS 27, IAS 28 sau IAS 31. Entitățile trebuie să aplice, de asemenea, prezentul IFRS tuturor instrumentelor derivate aferente intereselor în filiale, entități asociate sau asocieri în participație, cu excepția cazului în care instrumentul derivat corespunde definiției unui instrument de capitaluri proprii din IAS 32;