Studiu de Caz - Atentatele de la 11 Septembrie 2001

„ Al III-lea Război Mondial a început marţi, 11 septembrie” sau „De acum înainte nimic nu va mai fi la fel” – cam acestea erau expresiile folosite de majoritatea comentatorilor posturilor de televiziune care relatau în direct ceea ce se prefigura a fi cel mai mare atentat terorist, în care America era atacată la ea acasă. Toţi jurnaliştii şi toate posturile au încercat să reconstituiască în detaliu întâmplările care au zguduit lumea întreagă.

Jurnaliştii săptamânalului “Times” au reuşit să surprindă cele întâmplate în cele 102 minute care s-au scurs între impactul primului avion şi prabuşirea zgârie-norilor. Nu este singura publicaţie care a relatat cu lux de amănunte, subiectul a fost cap de titlu şi în „The Valley Independent” şi în orice ziar din lume, la care se adăugau şi imaginile menite să provoace şi să insufle panică populaţiei de pe întreg Globul.

Acţiunile teroriste se bazează întodeauna pe experienţa atentatelor anterioare, pe învăţămintele desprinse în urma acestora – „au făcut ceva nou din lucruri vechi”. Această opinie este împărtăşită şi de J. Servier, care consideră că noul act terorist se regăseşte în cele anterioare, mergând până la detalii, la aceleaşi constante arhetipale. În acel moment, se poate realiza un profil psihologic şi sociologic al teroristului, se poate creiona personalitatea „omului- fiară, [ ], care regresează către stadiul de animalitate”.

Personalitatea teroristului este similară cu cea a unor criminali de drept comun: o personalitate ucigaşă. De cele mai multe ori, teroriştii sunt consideraţi a fi de o inteligenţă ieşită din comun, diabolică. Poate că unul din argumentele pentru această concluzie ar fi reprezentat şi de imaginea oponenţilor, a serviciilor secrete şi a diferitelor agenţii, în sensul că acestea sau Guvernul şi-ar deteriora sensibil imaginea dacă ar admite că oameni cu o inteligenţă redusă au reuşit să iscodească planuri ce atrag după sine consecinţe dezastruoase. De cealaltă parte se află opinii precum cea a lui J. Servier, care este promotor al ideii conform careia trebuie să se renunţe la a mai considera teroristul ca posedând o inteligenţă debordantă; el trebuie privit doar ca un individ care, în majoritatea cazurilor, nu face decât să exploateze lipsurile, punctele slabe ale societăţii. Însăşi alegerea vreunia sau alteia dintre practici (fie acţiuni contra bunurilor, fie centrate împotriva persoanelor) nu garantează succesul. Chiar şi teroriştii sunt supuşi presiunii de a duce la bun sfârşit sarcina, iar de mult ori strategiile şi tacticile greşite, neşansa, chiar amatorismul pot altera rezultatul şi să nu ducă la efectul scontat.

Atentatele de la 11 septembrie 2001

11 septembrie părea genul de zi tipică pentru societatea americană, o dimineaţă perfectă pentru a ieşi la plimbare, pentru a merge la serviciu, pentru a călători cu avionul. Nouăsprezece oameni din Orientul Mijlociu aveau să tulbure această linişte, îmbarcându-se în patru aeronave ce părăseau Bostonul, Newarkul şi Washintonul în drumul lor către coasta de vest. La ora şapte patruzecişicinci zborul numărul 11 al companiei Airlines a plecat din Boston spre Los Angeles; la alte treisprezece minute, un alt avion al companiei United Airlines, zborul 175 a plecat spre aceeaşi destinaţie. Zborul 93 a plecat la ora 08:01 din Newark spre San Francisco, iar cel de-al patrulea avion, zborul 77 a părăsit Washington cu direcţia Los Angeles.

Zborul 11, la o oră de la decolare, avea să izbească Turnul de Nord al World Trade Center. La alte 20 de minute, Turnul de Sud a fost lovit de zborul 175. În mai puţin de o oră şi jumătate, ambele turnuri s-au prăbuşit.

La ora 09:39, zborul 77 s-a izbit de o aripă a clădirii Pentagonului. Acesta a reprezentat o ţintă din cauza statusul său, fiind organism de comandă. Cel de-al patrulea avion s-a prăbuşit la sud-est de Pittsburgh, Penssylvania, la ora 10:10. Se presupune că ţinta acestui ultim avion ar fi fost Capitoliul sau casa Albă, însă, datorită eroismului celor aflaţi la bord, care s-au luptat cei care deturnaseră aeronava, niciun alt obiectiv nu a mai putut fi distrus, avionul prăbuşindu-se în câmp.

Nu este prima oară când Turnurile de la World Trade Center au fost atacate. În 1993 însă pagubele înregistrate au fost insignifiante în comparaţie cu cele de acum. Avioanele din 2001 aveau o încărcătură pentru cursă lungă, având peste 200 de tone de combustibil. impactul a fost atât de dezastruos încât au fost blocate toate rutele de ieşire mai sus de etajul 75 în Turnul de Sud şi de etajul 93 în Turnul de Nord. Constructorii au considerat că prăbuşirea rapidă, cu peste 400 de metri/oră s-a datorat impactului şi nu din cauza combustibilului. Din cauza acestui impact, alte trei clădiri din zonna World Trade center s-au prăbuşit în aceeaşi zi. Atacurile au provocat panică şi confuzie în rândul agenţiilor de monitorizare a traficului aerian, care a fost închis două zile.