SUA - Mexic și Mediile de Afaceri

SUA – MEXIC SI MEDIILE DE AFACERI

Pe parcursul istoriei sale Mexicul a avut o relaţie ambivalentă de prietenie – duşmănie cu Statele Unite. Unii naţionalişti încă mai fac referire la pierderea a jumătate din teritoriu şi din resursele naturale în favoarea SUA acum două secole. Chiar şi când relaţiile bilaterale au fost la dintre cele mai bune, ele tot au fost marcate de această pierdere. De exemplu în timpul summitului Grupului de la Rio din septembrie 1994, preşedintele de atunci al Mexicului a comentat intervenţia Naţiunilor Unite, sponsorizată de către Statele Unite, ca fiind de neacceptat deoarece şi Mexicul la rândul său a suferit o intervenţie americană în urma căreia a pierdut jumătate din teritoriu.

În termeni economici, bunele relaţii cu SUA au fost critice pentru Mexic, având în vedere că vecinul nordic este principalul său partener comercial, atât pentru exporturi cât şi importuri. De asemenea şi partea americană acordă o importanţă deosebită relaţiilor bilaterale datorită poziţie strategice la graniţa sudică precum şi pentru faptul că Mexicul deţine cele mai mari depozite de petrol din America Latină.

Relaţiile dintre cele două ţări au fost marcate de multe ori de conflicte. Analiştii considerând că acest fapt se datorează disparităţilor dintre bogaţia celor două ţări, unei istorii marcate de intervenţionismul SUA, ceea ce îi face pe mexicani suspicioşi şi foarte critici la adresa poziţiilor adoptate de America, diferenţele culturale şi stereotipurile ambelor naţiuni, precum şi nivelului mare al interdependenţelor socio-economice şi politice atât la nivel naţional cât şi în zona graniţei.

În trecut Mexicul a avut o poziţie diferită de cea a Statelor Unite în mai multe probleme cheie. Mexicul nu a întrerupt niciodată relaţiile cu regimul comunist din Cuba, spre deosebire de restul Americii Latine în anii ’60. În anii ’70 a ignorat poziţia luată de SUA în America Centrală şi a reuşit să o excludă din demersurile de a încheia conflictele din regiune pe cale paşnică. De asemenea în anii ’80 Mexicul a adoptat o poziţie critică faţă de politica SUA şi împreună cu guvernul francez a cerut o recunoaştere formală a gherilelor din Salvador în procesul pentru pace.

În prezent Statele Unite şi Mexicul au o relaţie bilaterală strânsă şi complexă, cu multiple legături economice ca vecini şi parteneri în tratatul NAFTA. Aceste relaţii sunt în general prietenoase cu toate că punerea în aplicaţie a legislaţiei din octombrie 2006 referitoare la graniţa dintre cele doua state a cauzat unele tensiuni. Traficul de droguri este o altă problemă importantă în relaţiile dintre cele două ţări, Mexicul fiind principala ţară de tranzit a cocainei şi principalul producător de metamfetamine şi heroină precum şi cel mai mare furnizor extern de marijuana pentru Statele Unite. La scurt timp după alegerea sa în decembrie 2006 presedintele Felipe Calderón cu sprijinul SUA a demarat un program de combatere a traficului cu droguri în nouă state mexicane, iar de la începutul anului 2008 a trimis peste 25000 de soldaţi şi poliţisti federali în zonele de mare risc. De asemenea acesta a aprobat extrădarea în SUA şi a adoptat un nivel fară precedent de colaborare cu Statele Unite pentru a combate traficul de narcotice, arme şi pentru reducerea cererii de droguri.

Migraţia, securitatea la frontieră şi problemele economice au dominat relaţiile bilaterale în ultimii ani.

MIGRAŢIA

Nevoia de a înţelege migraţia este mai mare în ziua de azi decât în oricare perioada a existenţei sale de un secol. Volumul şi complexitatea sa sunt mai mari decât îşi putea imagina cineva cu un deceniu în urmă, şi este dominată de provocari de natură politică, umană şi de securitate.

În ianuarie 1994, Mexicul s-a alaturat Statelor Unite şi Canadei în NAFTA, acest tratat fiind văzut ca o oportunitate istorică spre o convergenţă socio-economică a celor 3 state nord americane. Printre altele tratatul prevedea o creştere a exporturilor şi o scădere a emigraţiei, dar contrar aşteptărilor oficiale, ce anticipase o creştere pe termen mic şi o scădere pe termen lung, nu s-a ajuns la o convergenţă economică şi socială între cele două ţări şi migraţia a continuat să atingă cote istorice.

Cu toate că migraţia dintre Mexic şi Statele Unite este cea mai mare din lume şi mărimea sa este măsurată prin complexitate, motivaţii diverse, legaturi transnaţionale şi culturale, ea are în continuare ca principal motiv diferenţa de venituri şi oportunităţile de angajare. Mexicanii vin în SUA pentru locuri de muncă mai bune care le-ar putea îmbunătăţi viaţa lor şi a familiilor lor.

În prezent atât angajatorii americani cât şi muncitorii mexicani depind unii de alţii, iar în viitorul apropiat condiţiile din ambele ţări se vor menţine la acelaşi nivel din prezent cu suişuri şi coborâşuri determinate de creşterea economică americană şi politicile sale. Pe termen lung însă dezvoltarea mexicană reprezintă cea mai bună metodă de a stopa fenomenul migraţiei. De asemenea şi schimbările demografice vor contribui la o scădere a emigraţiei.

Fereastra de oportunitate pentru un acord bilateral asupra emigraţiei este inchisă în acest moment, dar cu toate acestea colaborarea este esenţială pentru îmbunătăţirea condiţiilor migraţiei şi obţinerea unui impact pozitiv în ambele ţări. Un nivel înalt al cooperării şi al instituţionalizării există deja în domeniile comerciale şi a investiţiilor, fiind benefic ambelor ţări şi servind ca model pentru viitoare cooperări în acest domeniu.

RELAŢIILE ECONOMICE

Mexicul este cea de-a doua piaţă de desfacere a bunurilor americane, după Canada, şi este a treia cea mai importantă sursă a importurilor după Canada şi China. Statele Unite este de departe cel mai important cumpărător al bunurilor mexicane, fiind responsabil pentru 80% din exporturi, incluzând petrolul, automobilele, piese auto, legumele pe timp de iarnă şi generând 50% din importurile Mexicului. La nivelul investiţiilor, Statele Unite este responsabil pentru 60% din investiţiile străine şi principala sursă a veniturilor din turism. Mexicul se află pe primul loc la nivelul investiţiilor americane în America Latină, la nivelul anului 2006 acestea ridicându-se la 85 miliarde de dolari.

Având un nivel foarte ridicat al exporturilor către Statele Unite, economia mexicană este afectată în mod direct de ciclurile de afaceri din SUA. Economia Mexicului a crescut cu un procent de 4,8% în 2006, dar a scăzut la 3,3% în 2007 şi se anticipează o nouă scădere în 2008 ca urmare a scăderii cererii pe piaţa americană, a producţiei de petrol şi a sumelor trimise de emigranţii aflaţi la muncă în SUA. După ani cu creştere însemnată a veniturilor trimise de emigranţi înapoi în Mexic, în 2007 nivelul acestora a crescut cu doar 1%, în mare parte datorită slabei creşteri a economiei americane. Această scădere se află într-un contrast puternic cu nivelul de creştere din 2006 situat la 17,1%.