Cuprins
- - Introducere
- - Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD)
- - Centrul Internaţional pentru Reglementare a Conflictelor din Domeniul Investiţiilor (CIRDI)
- - Corporaţia Financiară Internaţională (CFI)
- - Agenţia pentru Garantarea Multilaterală a Investiţiilor (AGMI)
- - Proiecte finanţate de Banca Mondială
- - Ciclul unui proiect
- - Evaluare şi supraveghere.
- - Proiecte finanţate de Banca Mondială în România
- - Concluzii
- - Bibliografie
Extras din proiect
Tipuri de programe finanţate de Banca Mondială
Introducere
Banca Mondială este o bancă susținută cu finanțări internaționale care oferă asistență financiară și tehnică țărilor sărace. Grupul Băncii Mondiale este o instituție formată din alte cinci instituții financiare internaționale, și anume:
• Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare - BIRD (International Bank for Reconstruction and Development)
• Corporația Financiară Internațională - IFC (International Finance Corporation)
• Asociația Internațională de Dezvoltare - IDA (International Development Association)
• Agenția de Garantare Multilaterală a Investițiilor - MIGA (Multilateral Investment Guarantee Agency)
• Centrul Internațional de Reglementare a Diferendelor din Domeniul Investițiilor - ICSID (International Center for Settlement of Investments Disputes).
Grupul Băncii Mondiale constituie una din principalele surse de ajutor pentru dezvoltare, a peste 100 de ţări emergente atât prin finanţare cât şi prin idei care au ca scop ameliorarea nivelului de viaţă al acestora. Cu ajutorul organizaţiilor neguvernamentale, organismelor publice şi cu sectorul privat, ea formulează strategii pentrua ajuta fiecare client al său.
Banca Mondială nu este o "bancă" în sensul comun. Aceasta este una dintre “agenţiile specializate” ale Naţiunilor Unite, şi este formată din 184 de ţări membre. Aceste ţări sunt solidar responsabile pentru modul în care instituţia este finanţată şi modul în care banii sunt cheltuiţi.
Împreună cu restul comunităţii de dezvoltare, Banca Mondială îşi centrează eforturile asupra atingerii “Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului”, stabilite de membrii ONU în 2000 şi care vizează reducerea durabilă a sărăciei.
Esenţialul acţiunii Băncii Mondiale în ceea ce priveşte ajutorul acordat ţărilor în curs de dezvoltare se contrentează pe:
- nevoia de a investi în resursele umane prin finanţarea unor servicii de sănătate şi de educaţie;
- necesitatea protejării mediului înconjurător;
- nevoia de a încuraja şi de a susţine dezvoltarea întreprinderilor private;
- nevoia de a susţine reforme în vederea înfiinţării unui mediu macroeconomic stabil.
Fiecare instituție are un rol distinct în lupta împotriva sărăciei și îmbunătățirea condițiilor de viață pentru populația din statele în curs de dezvoltare. Termenul generic de Banca Mondială se referă în principal la BIRD și IDA, iar proiectele principale de finanțare se derulează prin IBRD.
Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD)
Împrumuturile acordate de Banca Mondială au ca scop:
- finanţarea proiectelor în domeniul infrastructurii transporturilor, a producerii şi distribuirii energiei electrice. Finanţarea proiectelor de investiţii în acest domeniu a fost specifică primilor 20 de ani de activitate ai băncii, pornindu-se de la ideea că dezvoltarea acestor sectoare economice sunt benefice pentru stimularea afacerilor în general, în anii '70, finanţarea unor astfel de proiecte se făcea tot rar.
- finanţarea unor proiecte de combatere a sărăciei şi realizarea unei mai bune distribuţii a venitului naţional. Finanţarea unor astfel de proiecte a avut loc pe la inceputul anilor '70 şi a vizat indeosebi agricultura şi dezvoltarea rurală. Ulterior, spectrul programelor de fmanţare a fost lărgit spre sectorul social - educaţia, sănătatea, controlui alimentaţia - respectiv creditarea unor proiecte cu efecte directe asupra populaţiei sărace. Trebuie spus că finanţarea unor astfel de proiecte s-a lovit decntici putenice, menţionându-se că sunt costisitoare, componenta valutară este majoritară şi nu se avantaja sectorul particular.
- împrumuturile pentru ajustare structurală şi sectorială. Acestea au fost iniţiate la începutul anilor '80, ca urmare a recesiunii cu care se confruntau ţările dezvoltate şi a crizei datoriilor ce afecta ţările în curs de dezvoltare. Împrumuturile de ajustare structurală aveau şi au ca scop consolidarea mecanismelor de funcţionare economiei şi a creşterii ca volum a exporturilor, urmărindu-se echilibrarea balanţei de plăţi pe termen lung. Având în vedere Fondul Monetar Intemaţional, pusese la punct o facilitate de ajustares cam în aceeaşi perioadă, deducem o colaborare strânsă a celor două organisme în acest domeniu. în ceea ce priveşte împrumuturile de ajustare sectorială, ele vizau aprovizionarea cu resurse din import pentra a se putea restructura sectorul privat din economie
- împrumuturile pentru reducerea datoriei unor ţări faţă de creditorii lor, băncile comerciale. Aceste împrumuturi au apărut tot în anii '80, mulţi incluzându-le în împrumuturile de ajustare structurară. Ele se bazează pe filosofia că, o dată ce datoria publică a statului este în scădere, se eliberează fonduri ce pot fi utilizate pentru investiţii şi dezvoltare. Banca Mondială acordă consultanţă statelor membre pe durata negocierii reducerii datoriei şi-şi foloseşte solvabilitatea pentru a da încredere şi siguranţă procesului.
- împrumuturile de protecţia mediului, denumite „facilitatea ecologică globală” ce sunt destinate finanţării unor proiecte de îmbunătăţire a calităţii apei, de reducere a efectului de seră, de protejare a biodiversităţii etc.
Documentar
Cum se acordă un împrumut după ce debitorul identifică şi pregăteşte o propunere de proiect, Banca îi examinează viabilitatea, în timpul negocierii împrumutului, Banca şi debitorul cad de acord asupra obiectivelor de dezvoltare, a componentelor, rezultatelor, indicatorilor de performanţă, planului de împlementare şi a unui calendar de distribuire a fondurilor împrumutului. După aprobarea împrumutului de către Bancă şi intrarea sa în vigoare, debitorul împlementează proiectul sau programul conform termenilor conveniţi cu Banca.
Banca supraveghează implementarea fiecărui împrumut şi evaluează rezultatele acestuia. Trei sferturi din împrumuturile acordate sunt administrate de directorii pe ţări aflaţi în afara sediului central al Băncii din Washington DC. Aproape 30 la sută din personalul Băncii se află în aproape 100 de birouri ale ţărilor din intreaga lume.
Bibliografie
Boajă Minică, Radu Sorin Claudiu – „Relaţii financiar monetare internaţionale”, Editura Universitară, Bucureşti, 2007.
Puiu Ovidiu, Gust Marius, Mihăilescu Mariana – „Organisme şi politici economice internaţionale”, Ed. Independenţa Economică, Piteşti, 2006
Brezeanu Petre, Şimon Ilie, Novac Laura Elly – „Instituţii financiare internaţionale”, Editura Economică, Bucureşti, 2005.
Voinea M. Gheorghe – „Mecanisme şi tehnici valutare şi financiare internaţionale”, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2004.
http://www.bicusa.org/en/Institution.6.aspx
http://www.investopedia.com/articles/03/042303.asp
http://www.mae.ro/node/1471
http://www.mfinante.ro/relatiainternat.html
http://www.mfinante.ro/relatiainternat.html
Preview document
Conținut arhivă zip
- Tipuri de Programe Finantate de Banca Mondiala.docx