Instalații Pentru Semnalizare Acustică și Optică

ARGUMENT

Instalațiile electrice de iluminat și de forță consumă, în timpul funcționării lor, o cantitate apreciabilă de energie electrică, fiind străbătute de curenți importanți. De aceea, aceste instalații se numesc instalații de curenți slabi.

Dacă însă pentru producerea unei acțiuni oarecare este nevoie de un consum redus de energie electrică, instalațiile electrice executate în acest scop sunt numite instalații de curenți slabi. În general aceștia se folosesc la transmiterea de informații între un post emițător și unul receptor, adică la electrocomunicații.

Printre primele aplicații ale curenților slabi, datând de peste 100 de ani, pot di menționate: semnalizarea, telegrafia și telefonia cu fir.

În anul 1895, savantul rus M.F. Freidenberg a realizat, în colaborare cu S. M. Berdicevski – Apostolov, sistemul automat de comunicație telefonică, stabilind principiile de bază ale unei centrale telefonice automate moderne.

Inventarea radioului de către A. Papov în 1895, a deschis drumul în domeniul radiocomunicațiilor, iar savanții sovietici Mendelstamn și Papaleksi au adus contribuții esențiale la realizările telefoniei moderne.

În prezent radiotehnica a căpătat o dezvoltare din ce în ce mai mare. Undele electromagnetice sunt tot mai mult folosite în diverse domenii (radio, telemecanică, televiziune, radiolocație etc.).

O aplicație recentă a radiotehnicii o constituie lansarea sateliților artificiali ai pământului și a rachetelor cosmice, de către Uniunea Sovietică. A fost realizată pentru prima dată în lume transmisiunea radio de la o depărtare de peste 500 000 km.

Descoperirea celulei fotoelectrice a permis descoperirea principiilor televiziunii, adică a principiilor de transmitere a imaginilor la distanță.

Aplicațiile recente ale televiziunii cuprind domenii dintre cele mai diverse, care au început să fie introduse și la noi în țară.

Semnalizările fac parte din domeniul telecomunicații, ramură a tehnicei care se ocupă de transmiterea la distanță a unei acțiuni mecanice oarecare. Semnalizările transmit de obicei un semnal optic, acustic sau combinat, atrăgând în acest mod atenția asupra unui anumit lucru. Semnalizările electrice pot fi: semnalizări propriu-zise (sonerii, semnalizări pentru circulație, spitale, hoteluri), semnalizări de avertizare și alarmă care atrag atenția asupra unor pericole (incendii, furturi etc.)

CAPITOLUL I

Instalații de curenți slabi

1.1. Definiție

Prin instalații de curenți slabi, se înțeleg deci instalațiile electrice care sunt parcurse de curenții de intensitate relativ mică în raport cu cei ce parcurg instalații de lumină sau de forță. intensitatea scăzută a curentului se datorează în special puterii receptoarelor din astfel de instalații, care este mică. Totuși denumirea este improprie deoarece și aceste instalații pot fi parcurse de curenți mari, mai ales atunci când sunt alimentate cu tensiune redusă.

1.2. Clasificare

Principalele tipuri de instalații care sunt parcurse sub această denumire sunt:

- Instalații pentru semnalizări acustice și optice (ca exemple pot fi date: instalațiile de sonerii, pentru chemarea și căutarea de persoane, de avertizare a unei situații anormale în construcții etc.).

- Instalații electrofonice (a exemple pot fi date: instalațiile de telefonie, de radioficare, de radioamplificare etc.).

- Instalații de ceasuri electrice.

1.3. Lucrări din instalații de curenți slabi

Lucrările de instalații de curenți slabi se execută în general în mod asemănător instalațiilor electrice interioare de curenți tari (lumină, forță).

La majoritatea instalațiilor de curenți slabi (semnalizare, avertizare, telefonie) se utilizează relee electrice, care acționează atunci când se stabilește sau se modifică curentul într-un circuit, comandând anumite modificări în alt circuit.

După principiul lor de funcționare se deosebesc: relee electromagnetice, relee termice și relee fotoelectrice.

1.3.1. Relee electromagnetice

Releele electromagnetice sunt dispozitive electrice în care variația curentului face să fie atrasă sau respinsă o armătură metalică, stabilindu-se sau întrerupându-se în acest mod unul sau mai multe contacte electrice.

Releele electromagnetice lucrează, fie cu curent continuu, fie cu curent alternativ și la tensiuni cuprinse de obicei între 5 și 48 V. în instalațiile de telecomandă se folosesc însă mai des releele electromagnetice de curent continuu.

Uzual, releele se construiesc cu unul până la șase contacte. Releele electromagnetice folosite la comutarea unor circuite cu curenți relativ mari se mai numesc și contoare.