Cuprins
- 1.Secolul “aurului negru”. Pionierii industriei americane
- 1.2. Primele companii petroliere
- 3. Petrolistii rusi
- 4. Petrolul – arma secreta
- 5. Epoca rafuielilor
- 6. Crearea O.P.E.C.
- 7. Socurile petroliere
- 8. Factorii cheie in formarea pretului petrolului pe piata globala
- 9. Industria petroliera astazi
- 10. Cotatia la bursa a petrolului
- 11. Biocombustibili ca solutie la criza petrolului
Extras din proiect
1. Secolul “aurului negru”. Pionierii industriei americane
Inceputul industriei petroliere moderne da¬teaza din anul 1854 cand un grup de oameni de afaceri americani, in frunte cu George Bissell, i-au comandat distinsului pro¬fesor de chimie Benjamin Silliman Jr., de la Universitatea Yale, o analiza a pro¬prie¬tatilor "uleiului de roca" (cum i se spu¬nea petrolului) pentru a afla daca acesta ar putea fi folosit ca lubrifiant sau com¬bus¬ti¬bil pentru iluminat. Ideea lor era sa des¬co¬pere o noua sursa de iluminare, obti¬nu¬ta prin aceeasi procedura de rafinare ca si kerosenul, dar mai ieftina, care sa scoa¬ta de pe piata kerosenul si celelalte pro¬duse existente. Rezultatele studiului au fost remarcabile, acesta fiind consi¬de¬rat un punct de cotitura in crearea in¬dus¬triei petroliere. Grupul condus de George Bissell a mai avut o idee inte¬re¬san¬ta: a imprumutat de la chinezi o veche teh¬nica folosita pentru extragerea sarii. In loc sa sape dupa titei, cum se facea in Eu¬ro¬pa de Est, ei aveau de gand sa foreze. Pri¬mul put din lume a fost cel al colo¬ne¬lu¬lui Edwin Drake (din 1859) de la Oil Creek, Titusville, Pennsylvania. Potrivit altor isto¬rici, insa, primul put s-ar fi sapat la Bibi-Heybat, in Caucaz, cu 13 ani mai inainte.
Cert este ca putul lui Drake a anuntat pri¬mul boom petrolier din istoria Americii. Asa a aparut, ca peste noapte, o industrie fara de care civilizatia noastra de astazi ar fi de neimaginat. Primii ani au fost mar¬cati de haos si speculatii care au dus, in cele din urma, la supraproductie si la de¬pre¬siune economica (1866-1867).
Personalitatea care si-a lasat cel mai mult amprenta asupra industriei petrolie¬re din SUA a fost John D. Rockefeller. Prin¬tr-o campanie nemiloasa, inteme¬ie¬to¬rul Standard Oil a adus sub controlul sau aproape toata noua industrie. Standard Oil ajunsese sa detina 90% dintre rafi¬na¬rii¬le Americii si sa monopolizeze sistemul de transport si marketing petrolier. Pana in 1891, Standard era implicata si in extrac¬tia petroliera, considerata pentru mult timp ca fiind prea riscanta. Rockefeller a fost artizanul integrarii industriei petroliere ame¬ricane si a inventat conceptul de "trust" Standard Oil era cunoscuta pentru se¬cre¬to¬mania cu care actiona, pentru practici ne¬loiale si lipsa moralitatii. Antipatia pu¬bli¬ca fata de companie atinsese cote ma¬xi¬me.
Imperiul petrolier nu a supravietuit in forma in care l-a conceput Rockefeller. O hotarare judecatoreasca a dispus dizol¬va¬rea trustului. Acesta insa s-a metamor¬fo¬zat in altceva. Actiunile au ramas in mana acelorasi oameni, care au regrupat cele 20 de companii succesoare in Standard Oil Interests. In 1899 restructurarea a fost definitivata prin crearea Standard Oil New Jersey ca holding pentru toate acti¬vi¬tatile desfasurate. Insa presedintele Theo¬dore Roosevelt a cerut o investigatie im¬potriva Standard Oil, urmata de inten¬ta¬rea unui proces in 1906. Procesul a luat sfarsit in 1911 cu decizia Curtii Supreme de a dizolva definitiv Standard Oil. Vastul imperiu a fost impartit in sapte: Standard Oil New Jersey (a devenit Exxon), Stan¬dard Oil New York (care s-a transformat in Mobil), Standard Oil California (in pre¬zent, Chevron), Standard Oil Ohio (pri¬ma companie Standard Oil creata de Rocke¬feller, devenita ulterior ramura ame¬ri¬cana a BP ), Standard Oil Indiana (vii¬toa¬rea Amoco, care a fuzionat in 1998 cu BP), Continental Oil (devenita Conoco) si Atlantic (incorporata ulterior in Suno¬co).
1.2 Primele companii petroliere
1870: Compania Standard Oil
1890: Gulf Oil
1901: Texaco
1907: Royal Dutch Shell
1909: Compania de Petrol Anglo-Persana (BP)
1910: Compania Turkish Petroleum
Dupa proprietatile fizice, se deosebesc urmatoarele categorii: petrol foarte usor (0,730-0,820 gr/cm3), petrol usor (0,820-0,900 gr/cm3) si petrol greu (0,910-1,040 gr/cm3). Petrolul parafinos sic el semiparafinos corespund categoriilor usor si foarte usor.
3. Petrolistii rusi
In Rusia, inceputul industriei petroliere este situat in Caucaz si invariabil legat de familia Nobel si ramura franceza a familiei Rothschild. La 1829, in Baku existau deja 82 de puturi forate manual, insa dezvoltarea industriei a fost mult intarziata din cauza monopolului de stat. Numai dupa abolirea acestuia, la inceputul anilor 1870, zona a cunoscut un adevarat boom petrolier. Organizarea si sistematizarea productiei din aceasta zona s-a datorat lui Ludwig si Robert Nobel, fratii mai mari ai lui Alfred Nobel - inventatorul dinamitei si cel care si-a donat enorma avere pentru decernarea premiilor care ii poarta numele. Implicarea in industria petroliera se datoreaza fratelui mai mare, Robert, care ajunge la Baku pentru cu totul alte motive, dar sfarseste prin a cumpara o rafinarie. Fratele sau Ludwig, cu mai multa experienta antreprenoriala, se dedica total noii afaceri. Astfel, cei doi infiinteaza Compania Petroliera Fratii Nobel, care va domina curand productia si comertul cu petrol din Rusia. Ludwig va revolutiona transportul petrolier, construind primul tanc petrolier din lume, Zoroastru, lansat in 1878 pe Marea Caspica. Cresterea productiei si limitele pietei de desfacere interne i-au determinat pe petrolisti sa caute alternative la rutele de export din nord, dominate de fratii Nobel. Asa a aparut ideea de a construi o cale ferata din Baku la portul Batumi, situat la Marea Neagra.
Familia Rothschild a finantat anume acest proiect, care a oferit petrolului rusesc acces spre Europa. La trei ani de la finalizarea lui, a fost infiintata Compania Petroliera Marea Caspica - Marea Neagra, care a marcat debutul prezentei grupului Rothschild pe piata de petrol din Rusia si l-a transformat in al doilea actor important al regiunii.
4. Petrolul – arma secreta
Cu putin inainte de izbucnirea Primului Raz¬boi Mondial, gratie unor vizionari ca ami¬ralul John Fischer si Winston Chur¬chill, ultimul in calitate de Prim Lord al Ami¬ralitatii, Marina Regala din Marea Britanie realizeaza tre¬ce¬rea de la carbune la petrol. Decizia, foarte disputata in epo¬¬ca, in conditiile in care Marea Britanie nu de¬tinea resurse pro¬prii, a ridicat pentru pri¬ma data pro¬ble¬ma petrolului la nivel de in¬teres de secu¬ri¬ta¬te nationala. Pe acest fun¬dal, al nece¬si¬ta¬tii de a controla si avea acces direct la resurse, guvernul britanic de¬vine actionar majoritar al Companiei Pe¬troliere Anglo-Per¬sane, care detinea o con¬cesiune in ceea ce e astazi Iranul. In vara anului 1914, toata marina trecuse pe pe¬trol. Flo¬ta americana facuse acelasi lu¬cru. Aceasta transformare avea sa fie de¬ci¬siva pentru castigarea razboiului pe mare. Pe par¬cur¬sul primului Razboi Mondial a devenit evi¬dent caracterul revolutionar al motorului cu combustie interna. Acesta a schimbat in mod dramatic tehnica de lup¬¬ta. Ca "an¬ti¬dot" la mitraliera, a fost inven¬¬tat tancul, utilizat pentru prima data in ba¬ta¬lia de la Somme. Avantajele transpor¬tu¬lui mecani¬zat au dus la raspandirea si mai mare a au¬toturismelor si camioanelor. A luat avant industria aeronautica. A ince¬put sa se ex¬tra¬ga toluen (folosit la pro¬du¬ce¬rea de ex¬plo¬zibil TNT) din titei.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Criza Petrolului din 1973-1974.docx