Cuprins
- CUPRINS
- ÎNTRODUCERE 5
- 1 CARACTERISTICA ÎNTREPRINDERII ŞI A SECŢIILOR EI 6
- 1.1 Caracteristica întreprinderii 6
- 2 CALCULUL SARCINILOR ELECTRICE, CONSTRUIREA CARTOGRAMELOR ALEGEREA ŞI AMPLASAREA ID ŞI PT 8
- 2.1 Determinarea sarcinilor electrice a SRM 8
- 3 RACORDARE TENSIUNII DE ALIMENTARE EXTERNĂ A ÎNTREPRINDERII 15
- 4 ALEGEREA NUMĂRULUI ŞI PUTERII TRANSFORMATOARELOR DE FORŢĂ A POSTURILE DE TRANSFORMARE DIN SECŢIILE ÎNTREPRINDERII 17
- 5 ELABORAREA SCHEMEI DE ALIMEN TARE CU ENERGIE ELECTRICĂ DIN INCINTA ÎNTREPRINDERII 21
- 5.1 Elaborarea variantelor de scheme de alimentare cu energie electrică din incinta întreprinderii 21
- 5.2 Calculul tehnico-economic 22
- 5.3 Calaulul curenţilor de scurt circuit 30
- 5.4 Alegerea utilajului electric şi a conductoarelor 33
- 6 ALEGEREA TIPULUI DE PROTECŢIE ŞI REGLAJUL TIMPULUI DE ACŢIONARE 42
- 6.1 Verificarea selectivităţii între elementele protecţiei. 42
- 6.2 Calculul protecţiei prin relee a transformatorului de forţă a postului de
- transformare PT-9 ТМЗ-1000 kVA 43
- 6.3 Calculu protecţiei liniei ce alimentează PT – 9 ,ТМЗ – 1000 kVA a secţiei de
- reparaţii mecanice 46
- 6.4 Protecţia înpotiva punerilor la pămînt a liniei la tensiunea 10 kV se execută pe
- acţiune la semnal 47
- 7 ALEGEREA SCHEMELOR DE AUTOMATIZARE, SEMNALIZARE,MĂSURĂ ŞI EVIDENŢĂ A ENERGIEI ELECTRICE 48
- 7.1 Schema dispozitivului de anclanşare automată a rezervei a LEC-10 kV la
- barele 10kV a SPC ce alimentează întreprinderea 48
- 7.2 Schema de semnalizare şi măsurare 49
- 8 COMPENSAREA PUTERII REACTIVE 51
- ÎNCHEIERE 53
- BIBLIOGRAFIE 54
Extras din proiect
ÎNTRODUCERE
Sistemul electroenergetic este ansamblul instalaţiilor utilizate pentru producerea,transformarea (conversia), transportul şi distribuţia energiei electrice legate printr-un proces comun de funcţionare.
În componenţa sistemului electroenergetic intră centralele electrice:
- centralele termoelectrice;
- centrale nuclearo-electrice;
- centrale hidroelectrice;
- centrale elctrice cu termoficare;
- staţii de transformare, staţii de distribuţie, linii electrice de transport ale reţelei electrice.
Sistemul de alimentare cu energie electrică a întreprinderilor industriale se crează pentru a alimenta cu energie electrică receptoarele electrice din incinta înterprinderii.Prin receptor electric se înţelege dispozitivul care transformă energia electrică în altă formă de energie (exemplu: motoare elctrice, cuptoare elctrice, corp iluminat, aparat de sudare etc). Acest sistem, de alimentare cu energie electrică a întreprinderii, este intermediar între sistemul electroenergetic dintr-o parte şi sistemul tehnologic al întreprinderii din altă parte. Aceste 3 sisteme sînt încadrate într-un proces unic de producere,transportare, transformare şi consum al energiei electrice.
Schema de principiu multsimplificată a unui sistem de alimentare cu energie electrică a întreprinderii este complicată deoarece poate să conţină sute de receptoare electrice, sute de dulapuri de distribuţie, zeci de instalaţii de distribuţie ID- 10 kV. În cazul cînd puterea instalată a întreprinderii este relativ mică şi distanţa de la staţia sistemului electroenergetic nu este mare este posibilă alimentarea la tensiunea 10kV. În acest caz pe teritoriul întreprinderii se construieşte un punc central de alimentare (PCA) de la care se efectuează distribuirea energiei electrice în interiorul întreprinderii. În cazul cînd întreprinderea are propria centrală electrică, atunci rolul de punct central de alimentare îl joacă instalaţia de distribuţie a centralei electrice liniile de alimentare se transformă în linii de legătură cu sistemul electroenergetic. La întreprinderile cu puterile relativ mari racordarea la sistemul electroenergetic se efectuează la tensiunea 35-110-220 kV. Atunci la întreprindere există staţie principală coborîtoare (SPC) pentru alimentarea unor grupe de receptoare electrice de 10 kV şi a posturilor de transformare.Receptoarele electrice de 10 kV se pot alimenta direct de la SPC sau PCA. În secţii se amplasează posturile de transformatoare cu ID-0,4kV. Unele receptoare electrice se alimentează de la aceste ID, altele de la dulapurile de putere sau de la conductoare-bare.
Pe măsură ce creşte consumul de energie electrică, se modernizează şi se modifică sistemul de AEE a întreprinderilor. În el se includ reţelele de tensiune înaltă, reţelele de distribuţie, iar în unele cazuri şi CET de la întreprinderi. Apare necesitatea automatizării sistemului de AEE a întreprinderilor şi a proceselor tehnologice, utilizării sistemului de dispecerat şi telemecanică (cu telesemnalizare şi telecomandă).
Toate maşinile –unelte în prezent sînt antrenate de motoare electrice. Pentru acţionarea motoarelor se foloseşte energia electrică. Energia electrică trebuie să fie de calitate, iar principalii indicatori ce caracterizează calitatea ei sînt: stabilitatea frecvenţei şi tensiunii si mesoidolitatea tensiunii şi curentului, simetria tensiunilor. De calitate energiei electrice depinde în mare măsură, efecienţa procesului de producere a întrprinderii.
Sarcina principală de optimizare a sistemului de AEE a întreprinderilor industriale, pe lîngă cele enumerate mai sus, include şi alegerea secţiunilor conductoarelor şi cablurilor, a metodelor de compensare a dificitului de putere reactivă, automatizării, sistemului de dispecer etc.
Deci, problema pusă în faţă este de a alimenta cu energie electrică uzina constructoare de maşini.
1. CARACTERISTICA ÎNTREPRINDERII
1.1 Caracteristica întreprinderii .
Combinatul industriei de construcţii reprezintă industria constructoare de materiale constructoare, ca exemplu: panouri, beton armat, planşeuri, diferite articole folosite în construcţii, etc. In cadrul combinatului industriei de construcţie avem diferite secţii care îndeplinesc rolul său ca un întreg. Putem descrie funcţia fiecărei secţii:
Depozite de materiale – se utilizează pentru depozitarea materialelor ce se folosesc pentru fabricarea diferitor materiale.
Uzine de beton – se fabrica materialul prim pentru fabricarea de apoi a diferitor materiale, betonul poate fi folosit direct la construcţiile pentru asamblarea plăcilori mari de beton cît şi pentru turnarea în totalmente a pereţilor.
Ateliere – acestea se utilizează pentru reparaţia utilajului din acest combinat, cît şi pentru fabricarea multor forme pentru turnare, forme exeple, etc.
Cazangerii – pentru producerea în masă a multor articole necesită de a se întări pentru aceasta se utilizează cuptoare, multe alte instalaţii care duce la uscarea materialelor.
Poligoane – acestea se utilizează pentru intarirea materialelor, din cauza utilizării apei, pentru a păstra duritatea materialului necesită uscarea deplină a acestora.
Instalaţii de zdrobire şi sortare – se utilizează pentru mărunţirea pietrelor şi la rîndul său sortarea după diferite grupe, pentru utilizarea în continuare a prafului, pietrelor cu o mărime anumită. Pietrele se utilizează în calitate de umplutură, mărimea pietrelor este caracterizată de marimea articolului cît şi de calitatea fuprafeţei.
Secţii de armătură – pentru ai comunica articolului o duritate mecanică înltă, se utilizează materiale cum ar fi armătură. O mare cerinţă faţă de materialelor de construcţie este duritatea la condiţiile mediului înconjurător(ploi, ninsori, vînturi, cutremure de o amplitudă mare). Anume aici se pregătesc armăturile care vor fi utilizate în continiare, se taie dupa mărimile date, se sudează, se comunică formele cuvenite.
Staţii de compresare – se utilizează la producerea aerului, care la rîndul său aerul se utilizează la fabricarea materialelor de construcţie.
Secţii de reparaţii mecanice – este utilizată pentru repararea aparatelor mecanice, cît şi fabricarea altor elemente din metal.
Laborator – pentru verificarea calităţii articolului.
In cadrul combinatului sunt prezente si unele secţii la nivel administrativ şi social (direcţia combinatului, cantine, etc.)
Pot fi prezente multe alte secţii pentru utilizarea multor alte feluri de materiale prime cum ar fi ghipsul, mase plastice care acum se folosesc pe larg şi în construcţii, materiale din aluminiu, etc. La necesitate se vopsec articolele, se prelucrează la nivel de suprafaţă, mărime, etc.
În cadrul unui combinat foarte mare se produce cimentul. Pentru producerea celui mai important material prim-cimentul, sunt necesare multe materiale(diferite roci ).
Tabelul 1 -Puterile instalate ale secţiilor
Nr. secţiei pe plan Denumirea secţiei Categoria RE privind fiab. în alimentare Puterea instalată
1 Deposit de aggregate III 180 0.6 0.65 0.8 0.75
2 Deposit de ciment III 320 0.6 0.65 0.8 0.75
3 Uzina de mortar de beton I 250 0.8 0.9 0.8 0.75
4 Instalaţie de zdrobire-sortare II 130 0.82 0.9 0.85 0.85
5 Poligon deschis de articole din beton armat III 180 0.2 0.25 0.6 1.33
6 Laborator II 240 0.6 0.65 0.7 1.02
7 Atelier de dulgherie şi cofraj III 30 0.7 0.8 0.7 1.02
8 Instalaţie de stingere a varului II 80 0.3 0.4 0.8 0.75
9 Atelier de reparaţi a utilajului de cofraj metalic III 290 0.6 0.65 0.7 1.02
10 Atelier de termoizolaţie pentru construcţii II 100 0.7 0.8 0.7 1.02
11 Cazangerie II 580 0.6 0.7 0.8 0.75
12 Termopunc II 250 0.6 0.7 0.8 0.75
13 Secţia de armătură II 1530 0.3 0.4 0.6 1.33
14 Uzina de construcţii de panouri pentru case II 1420 0.5 0.65 0.85 0.85
15 Uzina de articole din beton armat II 580 0.3 0.4 0.6 1.33
16
Staţie de compresoare II 160 0.75 0.81 0.85 0.85
Staţie de compresoare 10 kV 1200 0.75 0.81 0.85 0.85
17 Uzină de beton celular II 760 0.75 0.8 0.85 0.85
18 Uzină de planşeuri din ghips şi zgură II 150 0.5 0.65 0.85 0.85
19 Uzină de articole minerale II 1360 0.75 0.65 0.85 0.85
20 Baza de mecanizare III 760 0.75 0.65 0.85 0.85
21 Secţia de construcţii metalice II 900 0.75 0.65 0.85 0.85
22 Blocul de ateliere de articole de colorat, lipit etc III 80 0.75 0.65 0.85 0.85
23 Cantină II 40 0.6 0.65 0.9 0.48
24 Direcţia combinatului III 15 0.6 0.65 0.7 1.02
25 Secţia de reparaţii mecanice III Se calculă - - - -
Preview document
Conținut arhivă zip
- AEE-proiect.doc
- monofilA1adaugator.vsd
- monofilara.vsd
- TITLU.doc