Analiza cost beneficiu pentru proiectele din sectorul deșeuri

1. Cadrul de referenta

Regulamentul Consiliului (CE) din 11 iulie 2006 stabileste prevederi generale cu privire la programele si proiectele finantate din Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR), Fondul de Coeziune (FC) si din Fondul Social European (FSE).

In mod special, asa cum prevede art. 40 (e) din Regulament, proiectele majore care primesc sprijin financiar din Fondul de Coeziune si din Fondul Eropean de Dezvoltare Regionala, necesita elaborarea Analizei Cost Beneficiu ca parte a aplicatiilor de finantare:

“Art. 40 – Statul Membru sau autoritatea de management va furniza Comisiei urmatoarele informatii privind proiectele majore:

(e) o analiza cost beneficiu, incluzand evaluarea riscului si impactul prognozat asupra sectorului vizat si asupra situatiei socio-economice a Statului Membru si/sau a regiunii si, atunci cand este posibil si indicat, asupra altor regiuni ale Comunitatii”.

In acelasi timp, Regulamentul prevede ca Comisia Europeana sa elaboreze ghiduri metodologice de elaborare a ACB.

Pentru perioada de programare 2007-2013, Comisia a furnizat un set de reguli care sa asigura consecventa ACB (a se vedea Documentul de Lucru 4: Ghid metodologic pentru realizarea Analizei Cost Beneficiu, in continuare DL4). Cadrul metodologic general pentru realizarea ACB in contextul Fondurilor CE este prevazut in Ghidul ACB pentru Proiecte de Investitii, manual publicat de Comisie in 2002 si actualizat recent.

DL4 prevede linii directoare generale si recomanda Statelor Membre sa elaboreze ghiduri ACB mai detaliate, in scopul asigurarii consecventei proiectelor propuse pentru finantare in diferite sectoare si “tinand cont de cadrul institutional specific, in mod special pentru sectoarele transport si mediu”.

In conformitate cu regulamentele mentionate mai sus, Ordonanta de Guvern nr. 28/09.01.2008 “privind regulile metodologice de elaborare si aprobare a documentatiei tehnico-economice pentru proiectele de investitii” prevede elaborarea ACB ca parte a documentatiei tehnico-economice pentru proiectele de investitii publice. Mai exact, HG 28/2008 prevede realizarea si prezentarea urmatoarelor etape:

1. indentificarea investitiilor si definirea obiectivelor, inclusiv specificarea perioadelor de referinta;

2. analiza de optiuni;

3. analiza financiara, inclusiv calcularea indicatorilor de performanta financiara: fluxul financiar cumulat, VNA, rata interna de rentabilitate (IRR) si B/C;

4. analiza economica, inclusiv calcularea indicatorilor de performanta economica: VNA, rata interna de rentabilitate (IRR) si B/C;

5. analiza de sensibilitate;

6. analiza de risc.

Liniile directoare nationale privind ACB au la baza urmatoarele:

- Legislatia romana referitoare la analiza cost beneficiu (in special HG 28/2008)

- Documentele nationale de programare pentru implementarea actiunilor cofinantate din instrumente structurale (FEDR si FC), si anume Cadrul National Strategic de Referinta (CNSR) si Programele Operationale Sectoriale relevante (POS);

- Regulamentele si ghidurile relevante ale CE;

- Statistici, prognoze si alte documente care pot furniza informatii care pot fi luate in considerare la elaborarea cadrului metodologic de realizare a ACB.

2. Principii si obiective

2.1. Principii

Prezentul document se refera la liniile directoare sectoriale pentru proiectele de deseuri solide, si a fost elaborat in contextul general al proiectelor de gestionare a deseurilor incluse in planurile de actiune dintre JASPERS si statele membre beneficiare. Intentia a fost de stopare a decalajelor intre linii directoare si specificul proiectelor din sector, cu accent pe informatiile si rezultatele solicitate in cererile de finantare pentru proiecte majore.

Pentru aceasta masura, in timp ce in conformitate cu cadrul general de ACB mentionat mai sus, documentul se bazeaza pe experienta de evaluare a proiectului pentru prima runda a cererilor de proiecte evaluate in cursul anului 2008.

Obiectivul acestor linii directoare este de a oferi structura de baza si instrumentele metodologice pentru ACB a proiectelor din sectorul de management al deseurilor, in contextul pregatirii de aplicatii pe Fondul de Coeziune si FEDR. Conceptul de ACB aici a fost extins de la analiza economica traditionala a conceptului mai larg utilizat, in regulamentele relevante ale UE si documentele legate de liniile directoare, la definirea proiectului, analiza financiara, inclusiv calcularea deficitului de finantare, analiza economica si cea de risc si de sensibilitate. Un procent mare de intrari pentru a efectua aceasta analiza va veni din alte sectiuni ale studiilor de fezabilitate a proiectului, mai precis de la analiza tehnica.

Cu exceptia calculului deficitului de finantare, care este specific pentu finantare UE, metodologia prezentata aici este destul de standard si se aplica proiectelor de management al deseurilor, in orice gama larga de contexte.

2.2 Ce este ACB si de ce se intocmeste

ACB este un instrument analitic, care este folosit pentru a estima impactul socio-economic (in termen de beneficii si costuri), referitoare la punerea in aplicare a anumitor actiuni si / sau proiecte. Impactul trebuie sa fie evaluat in raport cu obiectivele prestabilite si analiza se face de obicei din punctul de vedere al societatii ca intreg, conceput ca suma a tuturor persoanelor in cauza. De obicei, analiza ACB lucreaza cu granitele nationale, astfel incat cuvantul "societate" se refera de obicei la suma de indivizi dintr-un stat.

Obiectivul ACB este de a identifica si cuantifica (respectiv de a da o valoare monetara) la toate impacturile posibile ale actiunii sau proiectului sub control, in scopul de a determina costurile si beneficiile aferente. In principiu, toate posibilele impacturi ar trebui evaluate: din punct de vedere financiar, economic, social, de mediu, etc.

In mod curent, costurile si beneficiile sunt evaluate prin luarea in considerare a diferentelor dintre un scenariu „cu proiect” si un scenariu alternativ, „fara proiect” (asa-numita "abordare incrementala ").

Apoi, rezultatele sunt cumulate pentru a identifica beneficiile nete si de a trage concluzii cu privire la proiect, daca este de dorit si merita implementat. Pentru aceasta masura, ACB ar putea fi folosit ca un instrument de luare a deciziilor pentru evaluarea investitiilor care urmeaza sa fie finantate din resurse publice.