Analiza Structurii și Dinamicii Cheltuielilor Publice din Bugetul de Stat al României

1.Cheltuielile publice

Noţiunea de cheltuială publică s-a costituit pe fundalul apariţiei si evoluţiei consumului de resurse in formă bănească pentru a satisface nevoi publice care se utilizată cu mai multe accepţiuni atât in teorie cât si in practică dintre care favorizează cel mai des sensul juridic şi cel economic.

În sens economic cheltuiala publică indică relaţii şi procese economice de repartiţie a produsului intern brut, materializate in alocarea si utilizarea resurselor băneşti (financiare) pentru îndeplinirea de obiective / acţiuni considerate de interes public, fie la nivel naţional fie cel al colectivităţilor locale,respectiv al entităţilor publice operative (instituţii,întreprinderi etc.).

În sens juridic mai larg cheltuiala publică precizează o plată a unei sume de bani din fonduri publice, legată de realizarea si funcţionarea entităţilor publice şi in general,de realizarea activităţilor cu caracter public, inclusiv a celor derulate prin întreprinderile de capital de stat.

În acelaşi context, indicând o componentă a finanţelor publice,cheltuielile publice întocmeşte un grup de relaţii şi procese economice în formă bănească, prin care are loc distribuirea şi utilizarea reală fondurilor financiare publice. În această accepţiune, are in vedere, conţinutul lor economic, de relaţii şi procese de redistribuire financiară a produsului intern brut sau a avuţiei naţionale, respectiv de alocare/realocare a resurselor în favoarea diferitelor persoane fizice si juridice aflate în ipostaze de beneficiare ale utilităţilor sociale, inclusiv de bani publici. În prezent cheltuielile publice sunt extrem de uniformizate. Unele se desfăşoară direct, prin subvenţionarea de către stat a instituţiilor publice pentru a putea funcţiona. Altele influenţează direct mediul economic şi social şi realizează instrumente ale unei politici de transformare a mediului inclusiv pentru a-l ameliora, folosite ca instrumente de intervenţie, cheltuielile publice trebuie analizate nu numai prin prisma domeniului în care sunt efectuate ci şi din punctul de vedere influenţei pe care o pot avea asupra procesului general al repartiţiei sociale.

Cheltuielile publice cuprind:

a) Cheltuielile efectuate din fondurile realizate la nivelul bugetelor administraţiilor publice centrale ( bugetul asigurărilor de stat, bugetul asigurărilor de sănătate, bugetul pentru ajutorul de şomaj, bugetul de stat şi altele).

b) Cheltuielile realizate din fondurile constituite în bugetele administrative publice locale,pe trepte, ale acestora.

c) Cheltuielile realizate din fondurile intrărilor anuale de credite externe.

d) Cheltuielile realizate din fonduri externe nerambursabile realizate la nivelul organismelor internaţionale si împărţite, pe programe, statelor beneficiare.

1.1 Clasificarea cheltuielilor publice

Clasificarea cheltuielilor publice se întocmeşte după diferite criterii şi face posibilă cunoaşterea a diferite categorii de cheltuieli. Criteriile generale de clasificare a cheltuielilor publice sunt de două feluri: criterii administrative si criterii economice.

• Criterii administrative – cheltuielile publice sunt realizate in funcţie de structura organelor şi instituţiilor publice implicate in angajarea si realizarea lor dintre care se remarcă : gruparea organică in care cheltuielile sunt divizate după fondurile care se finanţează şi gruparea funcţională în care cheltuielile sunt divizate după specificul activităţii instituţiilor.

• Criterii economice care se realizează in mai multe grupări ale cheltuielilor publice şi respectiv după rolul acestora în cadrul proceselor economico-sociale, după natura si impactul lor asupra activităţii entităţilor publice, după caracterul recuperator al cheltuielilor pe seama activităţilor publice, după conţinutul material sau de muncă vie al cheltuielilor.

După rolul în cheltuielile publice îl au în realizarea proceselor economice-sociale, sunt grupate in: cheltuieli reale sau negative şi cheltuieli economice sau pozitive.

- Cheltuielile reale - indică un consum de produs naţional ce nu poate fi rambursat prin luarea de valoare nouă în activităţile finanţate, care sunt considerate neproductive. Ele arată un consum definitiv de valoare şi au nu impact negativ asupra mărimii produsului intern brut, generând o scădere a lui,dintre care se referă la: plata dobânzilor şi comisioanelor la împrumuturi publice, relaţii diplomatice,s.a.

- Cheltuielile economice – se manifestă pozitiv asupra dimensiunilor produsului creat, făcând posibilă recuperarea lor sau obţinerea unui surplus de valoare pe baza activităţilor cu caracter productiv la care se referă. Ele ajută la creşterea produsului intern brut si se pot concretiza în: investiţii realizate de stat pentru realizarea de noi întreprinderi, modernizarea întreprinderilor existente în sectorul public,etc.

După natura şi cauzele cheltuielilor asupra activităţii entităţilor publice se grupează în: cheltuieli de funcţionare sau curente,cheltuieli de transfer şi cheltuieli de investiţii.

- Cheltuieli de funcţionare includ cheltuieli care asigură mersul activităţii curente a instituţiilor publice realizându-se in plăţi pentru salarii şi asimilate lor, obţinerea materialelor de consum,s.a.

- Cheltuieli de transfer sunt cuprinse sumele transmise către anumite persoane care nu participă direct la activitatea curentă a entităţilor publice: comisioane, câştiguri aferente împrumuturilor de stat,dobânzi, etc.

- Cheltuieli de investiţii sunt incluse cele privind înfiinţarea unor noi întreprinderi cu capital de stat, cu modernizarea celor deja existente dar şi întrebuinţarea cu mijloace de natura activelor corporale fixe, care asigura cadrul necesar funcţionării instituţiilor publice.