Aspecte Fiscale Privind Impozitul pe Profit

Introducere

Impozitul pe profit este un impozit direct care se aplică beneficiului obtinut din desfasurarea unei activităti economice. El reprezintă una din principalele surse de venituri ale bugetului de stat.

Pentru stabilizarea impozitului pe profitul realizat de persoanele juridice (societățile de capital), in unele țări se folosește același sistem de impunere ca în cazul persoanelor fizice, iar în altele se practică un sistem distinct. De exemplu, în Belgia societățile de persoane pot opta – cu respectarea unor condiții – pentru sistemul de impunere ce se practică în cazul persoanelor fizice. În schimb, în țări ca Marea Britanie, Italia, Germania, Franța, S.U.A. etc., întâlnim un sistem de impunere distinct pentru profitul realizat de societățile de capital.

În general, modul în care se realizează impunerea profitului realizat de persoanele juridice este determinat de organizarea acestora, ca societăți de persoane sau ca societăți de capital.

Profitul obținut de o societate de capital se repartizează atât acționarilor sub formă de dividende – proporțional cu participarea lor la capital, cât și la dispoziția societății pentru constituirea de fonduri. Există mai multe modalități de impunere a veniturilor realizate de societățile de capital, și anume:

a) dublarea taxării când se impune mai întâi profitul total obținut de societatea de capital și apoi separat profitul repartizat acționarilor sub formă de dividende,practicat în Olanda, Luxemburg, Belgia, Suedia).

b) se impun numai dividendele, în timp ce partea de profit lăsată la dispoziția societății de capital este scutită de impozit: Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Italia, Luxemburg, Olanda, Suedia, Regatul Unit, Cehia, Ungaria, Lituania, Polonia, Slovenia și Cipru;

c) se impune numai partea din profit care rămâne la dispoziția societății de capital, iar dividendele repartizate acționarilor nu sunt supuse impozitării. În acest caz, se încalcă principiul echității fiscale, deoarece se exonerează de la impunere dividendele realizate de acționari. Se practică în Grecia, Letonia și Slovenia;

d) impunerea separată mai întâi a dividendelor repartizate acționarilor și apoi a părții din profit rămase la dispoziția societății de capital.

Impozitul pe profit în Franţa

Impozitul pe profit constituie venit la bugetul statului.

Subiecţii impozabili sunt societăţile de capital si societăţile asimilate celor de capital, anumite stabilimente publice care desfăşoară o activitate industrială şi comercială, colectivităţile teritoriale şi asociaţiile care nu sunt în mod expres exonerate. Societăţile de persoane pot opta să fie supuse impozitului pe profit.

Printre entităţile care beneficiază de scutiri de la plata impozitului se numară regiunile, departamentele, municipalităţile, comunele, cooperativele, asociaţiile fermierilor, societătile de investiţii, asociaţiile al caror scop este de a pune anumite bunuri la dispoziţia membrilor lor.

Cota standard de impozitare este de 33,33%.

De asemenea există şi o serie de cote reduse:

- o cota redusă de 19% se aplică pentru veniturile din capital pe termen lung (cu exceptia anumitor caştiguri din capital care au o natură financiară);

- cota de 19% se aplică şi pentru fracţiunea de profit incorporate în capitalul social de către societăţile a caror cifră de afaceri nu depăşeşte 7.630.000 € şi nu sunt societăţi mamă în cadrul unui grup de societăti; aceasta fracţiune nu poate depăşi 25% din profitul anual contabil, fără a depăşi plafonul de 30.000 €;

- o cotă de 24% sau 10% se aplică pentru veniturile funciare şi agricole sau pentru anumite venituri mobiliare obţiunte de stabilimentele publice care exercită o activitate administrativă, de anumite asociaţii civice sau organizaţii non-profit;

- creditul fiscal obţinut prin aplicarea sistemului de “avoir fiscal” ataşat veniturilor mobiliare încasate de societăti se impută in întregime asupra impozitului, dar nu este in principiu rambursabil.