Impactul finanțării monetare a deficitului bugetar

1. Abordari teoretice privind deficitul bugetar

Daca în anii ’40 deficitele bugetare se datorau volumului mare de cheltuieli necesare sustinerii razboiului, în anii ’80 acestea s-au nascut datorita guvernelor care au adoptat programe de crestere a cheltuielilor care depaseau veniturile obtinute din impozite si taxe.

În ultimile decenii deficitul bugetar a devenit una dintre caracteristicile economiilor nationale. Mai mult, se constata amplificarea dimensiunilor sale. În ciuda acestui fapt, tot mai mult sunt economisti care contesta necesitatea echilibrarii bugetului, sustinând chiar necesitatea deficitului sistematic si folosirea lui în scopul realizarii echilibrului economic. O asemenea orientare este argumentata prin necesitatea promovarii unei politici economice care sa asigure folosirea integrala a resurselor si o crestere economica noninflationista. În aceste conditii “echilibrarea bugetului este în mod clar de importanta secundara” . În acest context, este sustinuta necesitatea cresterii cheltuielilor bugetare într-un ritm mai rapid decât cresterea veniturilor si, implicit, întocmirea unor deficite bugetare.

Subordonarea metodelor si instrumentelor financiare necesitatii unor obiective ale politicii economice impune însa o analiza concreta în cercetarea solului bugetar, explicarea continutului acestuia, interpretarea diferentiala a excedentelor sau deficitelor stabilite anticipat de situatiile similare înregistrate în urma executiei bugetare, analiza implicatiilor acestora asupra economiei nationale.

Astfel, aparitia excedentelor bugetare reflecta aparitia unor abateri de la situatia previzionata, care pot fi pozitive sau negative.

De la început trebuie facuta o prima distinctie privind originile deficitului. Într-o oarecare masura, deficitul este rezultatul unor decizii discretionale de politica economica. Totodata, decidentii în politica economica nu pot sa determine cu precizie nivelurile de încasari si de cheltuieli guvernamentale. Din potriva, acestia adopta legi generale pentru impozite si taxe, pentru modalitatile de calcul ale beneficiilor sociale, pentru transferurile bugetare si pentru obiectivele ce vizeaza achizitiile guvernamentale de bunuri si servicii. Nivelul actual al veniturilor si cheltuielilor este afectat însa de stadiul ciclului de afaceri. Atunci când economia se contracta, bugetul se îndreapta spre deficit pe masura ce volumul de venituri colectat scade, iar transferurile bugetare cresc. În timpul unei expansiuni, bugetul se îndreapta spre excedent. O modalitate de separare a efectelor generate de schimbarile discretionare de politica economica de efectele ciclului de afaceri consta în determinarea valorii deficitului bugetar care ar exista atunci când somajul s-ar afla la nivelul rateii naturale. Acesta este deficitul structural. Modificarile în deficitul structural sunt efecte ale politicii fiscale discretionare. Diferenta dintre deficitul actual si deficitul structural se numeste deficit ciclu.

Cresterea deficitului structural atrage atentia asupra unui alt pericol si anume cresterea partii din deficit generate de platile cu dobanda afereanta datoriei publice. Acesta crestere poate determina asa numita problema a “exploziei deficitului”. Existenta deficitului si mai ales estimarea exacta a amplorii sale depinde de viziunea cronologica care se adopta. Daca se adopta perspectiva care tine seama de previziune, atunci deficitul bugetar este cel prevazut în legea bugetara initiala sau cel care rezulta din ultima rectificare a legii bugetare anuale. Acesta este un deficit previzionat.