Modalități de Înfăptuire a Funcției Finanțelor de Reglare a Economiei și Efectele Lor

Introducere

Apariția finanțelor se datorează dezvoltării factorilor de producție și a relațiilor de schimb, având ca premise existența statului și instituirea forței sale publice. Acestea reprezintă “relații sociale de natură economică ce se stabilesc în procesul formării și utilizării resurselor financiare publice de care statul are nevoie pentru a-și putea exercita drepturile și obligațiile pe care le are față de națiune” , însă pe lângă acestea, finanțele publice îndeplinesc și atribuții de influențare a evoluției vieții economice și sociale.

Definiția dată de către Domnul profesor I. Văcărel finanțelor publice este: “finanțele publice constituie un sistem de relații economice, prin intermediul cărora se asigură formarea și repartizarea fondurilor de resurse financiare publice în scopul dezvoltării economice și sociale a țării, precum și al satisfacerii celorlalte nevoi obsești.”

Economistul italian Giorgio Brosio, consideră că “finanțele publice nu epuizează toate formele intervenției publice a statului în economie”, în timp ce Enciclopedia americană a activității bancare și financiare apreziază că, pe lângă rolul finanțelor publice la “sporirea veniturilor și la administrarea eficientă a fondurilor prin politicile fiscale pe care le stabilește, este necesară adaptarea acestora la planificarea macroeconomică în asemenea domenii, cum ar fi măsurile anticiclice, creșterea economică si stabilitatea.”

Din definițiile date de economiști rezultă, că rolul finanțelor publice nu se limitează numai la acela de procurare a resurselor financiare și utilizarea lor eficientă prin instituțiile publice specifice statului, ci și acela care, prin politicile fiscale și bugetare, să influențeze procesele economice, să corecteze evoluția ciclică a crizelor economice, să asigure creștere economica și o stabilitate economică- socială.

Finanțele publice constituie, în etapa actuală, o componentă de prim rang a vieții economico- sociale a fiecărui stat, cucerirea acestei poziții privilegiate fiind determinată de faptul că, în zilele noastre, în numeroase țări ale lumii, se concentrează la dispoziția autorităților publice mai mult de jumătate din produsul intern brut prin intermediul instrumentelor financiare. Însă, impactul finanțelor publice asupra economiei în ansamblul ei nu este determinat doar de proporția redistribuirii produsului intern brut ci, în mod deosebit, de modalitatea în care se realizează acest proces.

Prin urmare, impozitele, taxele, contribuțiile și imprumuturile de stat, pe de o parte, și alocațiile, subvențiile și transferurile, pe de altă parte, nu constituie doar modalități de prelevare și respectiv, de repartizare și utilizare a resurselor financiare publice, ci și veritabile instrumente cu ajutorul cărora organele de decizie influențează dezvoltarea economico- socială a țării.

Domeniul finanțelor publice a devenit tot mai complex pe măsura evoluției societății, de la cele incipiente (momentul istoric al apariției finanțelor fiind tranziția de la comunitățile primitive la statul slavagist) până la cele caracteristice structurilor administrativ-teritoriale existente în zilele noastre, schimbările survenite aflându-se în relație directă cu asumarea de către autoritățile sau instituțiile de stat, a funcțiilor și sarcinilor specifice acestuia, acestea dovedindu-se a fi din ce in ce mai ample și mai costisitoare. Funcționarea normală a statului care urmărește satisfacerea nevoilor colective ale comunităților umane organizate în forme statale, presupune, derularea anumitor relații și procese economice financiare, ce vizează procurarea și alocarea optimă, respectiv, utilizarea eficientă a resurselor publice.

În țara noastră, tranziția de la sistemul economic centralizat la cel de piață, a antrenat schimbări în viața economică și socială pe care puțini le bănuiau la începutul acestui drum. Aceste schimbări nu aveau cum să ocolească sistemul financiar pentru care ultimul deceniu și jumătate a reprezentat o perioadă de permanente căutări în vederea adaptării instituțiilor, instrumentelor, tehnicilor și metodelor sale de lucru, a normelor juridice cu caracter financiar, la noile realități din societatea românească. În plus, funcțiile economice ale statului modern, din ce în ce mai complex de la o epocă la alta, au determinat, pe de o parte, apariția unor transformări radicale la nivelul volumului și structurii cheltuielilor publice, iar pe de altă parte, intensificarea demersurilor legate de găsirea unor soluții viabile privitoare la modalitățile de finanțare a acestora.