Modalități de Înfăptuire a Funcției Finanțelor de Reglare a Economiei și Efectele Lor

1. Abordări conceptuale ale funcţiilor finanţelor

În vorbirea curentă, ca şi în literatura de specialitate, sunt prezente mai multe expresii facand parte din familia cuvantului finanţe: finanţe, finanţe publice, finanţe private. Expresia de finanţe publice este asociată cu statul, cu unitaţile administrativ-teritoriale şi alte instituţii publice, în legatură cu resursele, cheltuielile, împrumuturile şi datoria acestora; finanţele private sunt asociate cu întreprinderile economice, cu băncile şi societăţile de asigurări, în legatură cu resursele şi cheltuielile acestora, cu împrumuturile primite sau acordate, cu creanţele de încasat şi obligaţiile de plată, cu asigurările şi reasigurările de bunuri, presoane si răspundere civilă.

Ca o abordare conceptuală generalizată a unor procese şi relaţii economice, finanțele publice au de îndeplinit o misiune socială specifică, ceea ce înseamnă că prin intermediul lor se realizează anumite procese socio-economice și joacă un rol important în contribuția adusă înfaptuirii obiectivelor private sau dezvoltarea generală a societății, inclusiv punerea în aplicare a diferitelor activităţi economice şi sociale.

Conceptul de funcţie atribuită finanțelor publice înseamnă capacitatea lor de a media (în condiții considerate potrivite) realizarea directă a unor procese economice și de performanță exprimate în formă bănească şi derularea unor relații adecvate între participanți, precum și influenţarea modulului în care acestea se realizează.

În literatura noastră de specialitate se regasesc, de cele mai multe ori, ca funcții atribuite finanţelor publice, funcția de distribuire și funcția de control, plus o funcție de reglare economiei, fiecare din acestea mijlocind procese economice de repartiţie a PIB, realizarea controlului financiar, dar şi stimularea fenomenelor pozitive sau contracararea fenomenelor negative.

În alte abordari sunt luate în considerare anumite funcţii care se concentrează în mod special asupra unor componente ale finanţelor. Astfel, economiştii americani Richard Musgrave şi Peggy Musgrave evidenţiază următoarele funcţii ale finanţelor publice:

• Funcţia de distribuire a resurselor;

• Funcţia de alocare ( a resurselor);

• Funcţia de stabilizare (reglare) a economiei;

Primele doua sunt componente ale funcţiei de repartiţie atribuită finanţelor. Astfel, funcţia de distribuire semnifică mijlocirea unor procese de redistribuire a resurselor între persoanele fizice si juridice cu implicarea autorităţilor publice. Funcţia constă în preluarea la fonduri publice a unor părţi din veniturile sau averile diferitelor persoane fizice sau juridice sub forme ale impozitelor, taxelor etc., şi distribuirea lor către alte persoane, sub forme ale cheltuililor publice. La randul său, funcţia de alocare exprimă mijlocirea de către finanţele publice a satisfacerii unor nevoi sociale prin oferta de utilităţi publice. Conţinutul funcţiei de stabilizare se identifică cu cel al funcţiei de reglare a economiei prin folosirea adecvată a instrumentelor financiare.

Pe scurt, luand în considerare diferite abordări şi principalele ipostaze în care se manifestă, finanţele publice îndeplinesc urmatoarele funcţii:

• Funcţia de repartiţie;

• Funcţia de control;

• Funcţia de reglare ( stabilizare ) a economiei.