Cuprins
- CAPITOLUL I 2
- CADRUL GENERAL ORGANIZATORIC LA REGIA AUTONOMĂ DE GOSPODĂRIRE COMUNALĂ BACĂU 2
- 1.1. PREZENTAREA REGIEI 2
- 1.1.1. PROFILUL DE ACTIVITATE 2
- 1.1.2. CARACTERISTICILE PRINCIPALE ALE SISTEMULUI DE ALIMENTARE CU APĂ ŞI CANALIZARE-EPURARE 4
- 1.1.3. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ A REGIEI ŞI RESURSELE UMANE 5
- 1.2. CADRUL JURIDIC PRIVIND ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA REGIEI AUTONOME DE GOSPODĂRIRE COMUNALĂ BACĂU 8
- 1.3. ORGANIZAREA COMPARTIMENTULUI FINANCIAR CONTABIL 10
- 1.3.1. ATRIBUŢIILE SERVICIULUI FINANCIAR, CONTABILITATE. PREŢURI.ANALIZE ECONOMICE, REVIZOR GESTIUNI, SALARIZARE 10
- CAPITOLUL II 14
- IMPOZITUL PE PROFIT, SURSA DE VENIT LA BUGETUL DE STAT 14
- 2.1. NECESITATEA CALCULĂRII IMPOZITULUI PE PROFIT 14
- 2.2. DEFINIREA IMPOZITULUI PE PROFIT 19
- 2.3. DETERMINAREA IMPOZITULUI PE PROFIT 23
- CAPITOLUL III 30
- CONTABILITATEA IMPOZITULUI PE PROFIT LA REGIA AUTONOMĂ DE GOSPODĂRIRE COMUNALĂ BACĂU 30
- 3.1. EVIDENŢA PRIMARĂ PRIVIND IMPOZITUL PE PROFIT 30
- 3.1.1. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR 31
- 3.1.2. CONTABILITATEA VENITURILOR 46
- 3.1.3. STABILIREA SITUAŢIEI PATRIMONIALE ŞI A REZULTATULUI EXERCIŢIULUI 49
- 3.1.3.1 INVENTARIEREA GENERALĂ A PATRIMONIULUI 49
- 3.1.3.2. CONTABILIZAREA OPERAŢIUNILOR DE REGULARIZARE 50
- 3.1.3.3. DETERMINAREA REZULTATULUI EXERCIŢIULUI ŞI REPARTIZAREA PROFITULUI 53
- 3.1.3.4. REPARTIZAREA PROFITULUI 53
- 3.2. ORGANIZAREA CONTABILITAŢII PRIVIND IMPOZITUL PE PROFIT 56
- 3.2.1. FLUXUL INFORMAŢIONAL LA REGIA AUTONOMĂ DE GOSPODĂRIRE COMUNALĂ BACĂU 56
- 3.2.2. PRINCIPALELE DOCUMENTE UTILIZATE ÎN CADRUL REGIEI AUTONOME DE GOSPODĂRIRE COMUNALĂ BACĂU 60
- 3.3. ANALIZA RENTABILITĂŢII ÎNTREPRINDERII 81
- 3.3.1. ANALIZA REZULTATELOR ACTIVITĂŢII 81
- 3.3.2. ANALIZA RENTABILITĂŢII REGIEI AUTONOME DE GOSPODĂRIRE COMUNALĂ BACĂU 82
- CAPITOLUL IV 84
- NOTIUNI TEORETICE PRIVIND MODUL DE REALIZARE A PROGRAMULUI DE CALCUL AL IMPOZITULUI PE PROFIT 84
- CONCLUZII ŞI PROPUNERI 87
- BIBLIOGRAFIE: 89
Extras din proiect
CAPITOLUL I
CADRUL GENERAL ORGANIZATORIC LA REGIA AUTONOMĂ DE GOSPODĂRIRE COMUNALĂ BACĂU
1.1. PREZENTAREA REGIEI
Regia Autonomă de Gospodărire Comunală îşi are sediul în Bacău. Acest municipiu are o populaţie de 210000 locuitori şi este capitala judeţului cu acelaşi nume.
Judeţul Bacău este situat în partea central-vestică a Moldovei, în zona largă de confluenţă a Bistriţei cu Siretul, pe un microrelief în trepte.
Demne de remarcat sub raport hidrologic sunt mica adâncime a pânzei de apă freatică şi prezenţa a două lacuri de acumulare pe cursul Bistriţei care nu rămân fără consecinţe în caracteristicile climatului local.
Puternica dezvoltare economică a municipiului Bacău, sporirea numărului de locuitori şi a gradului de urbanizare, a determinat creşterea volumului serviciilor de apă-canal şi epurarea apei reziduale prestate de către Regie.
Regia Autonomă de Gospodărire Comunală Bacău s-a înfiinţat prin Decizia nr.34/1991 a Consiliului Judeţean Bacău; iar în anul 1995 în baza Legii nr.135/1994 şi a Ordonanţei Guvernului României nr.69/1994, Consiliul Local prin Hotărârea nr.8/17.02.1995 decide trecerea Regiei în subordinea Consiliului Local Bacău.
Regia administrează terenuri şi clădiri ale statului român asupra cărora are drept de utilizare, precum şi alte active asupra cărora are drept de proprietate.
1.1.1. PROFILUL DE ACTIVITATE
Activitatea de bază a Regiei Autonome de Gospodărire Comunală Bacău este alimentarea cu apă potabilă a municipiului Bacău şi evacuarea apelor uzate.
Alimentarea cu apă potabilă a municipiului Bacău cuprinde: activităţi de captare, aducţiune, tratarea apelor de alimentare, stocarea şi distribuirea apei potabile.
Evacuarea apelor constă în preluarea apelor uzate, menajere, meteorice şi industriale în sistemul de canalizare şi epurarea acestora în staţia de epurare, urmată de evacuarea în emisar.
Pentru desfăşurarea activităţii de bază Regia Autonomă de Gospodărire Comunală are:
- sediul administrativ RAGC Bacău;
- atelier de reparat şi verificat apometre;
- atelier întreţinere şi reparaţii auto;
- staţia carburanţi, arhiva RAGC Bacău.
Activitatea de alimentare cu apă potabilă a municipiului Bacău se desfăşoară în
următoarele obiective:
- FRONT CAPTARE APĂ GHERĂIEŞTI I;
- FRONT CAPTARE APĂ GHERĂIEŞTI II (LUNCA);
- FRONT CAPTARE APĂ MĂRGINENI II;
- STAŢIA POMPARE GHERĂIEŞTI;
- FRONT CAPTARE APĂ MĂRGINENI I;
- FRONT CAPTARE APĂ HEMEIUŞI I şi II;
- STAŢIA POMPARE MĂRGINENI;
- ADUCŢIUNE APĂ VALEA UZULUI şi REZERVOARE APĂ BARAŢI;
- REŢEA DE DISTRIBUŢIE.
Activitatea de evacuare a apelor se realizează în următoarele obiective:
- REŢEA de CANALIZARE;
- STAŢIA de EPURARE.
STAŢIA DE POMPARE GHERĂIEŞTI
STAŢIA DE POMPARE GHERĂIEŞTI este amplasată în cartierul Gherăieşti, strada Frunzei, municipiul Bacău, judeţul Bacău.
Scopul STAŢIEI DE POMPARE GHERĂIEŞTI este de a înmagazina apa captată, din FRONTURILE GHERĂIEŞTI I, GHERĂIEŞTI II şi MĂRGINENI II, clorinarea ei, urmărirea calităţii apei distribuite, pomparea şi distribuirea apei potabile în municipiul Bacău.
În anul 1967 a fost pusă în funcţiune prima staţie de pompare, dotată cu trei electropompe 12 NDS şi o electropompă 18 NDS.
În anul 1986 s-a dat în funcţiune extinderea staţiei de pompare, dotată cu trei electropompe 18 NDS.
În anul 1999 s-au făcut modernizări în sala de pompe, înlocuindu-se trei electropompe vechi tip 12 NDS cu electropompe import S.U.A., tip ITTA-C şi instalaţii electrice şi hidraulice aferente. Staţia de clorinare a fost modernizată, eliminându-se complet pierderile de clor şi totodată se realizează dozarea clorului în apă în cantitate optimă.
STAŢIA DE POMPARE MĂRGINENI
STAŢIA DE POMPARE MĂRGINENI este amplasată în perimetrul comun cu FRONTUL DE CAPTARE MĂRGINENI I, în zona AVIASAN- râul Limpedea şi linia ferată Bacău- Piatra Neamţ.
Scopul STAŢIEI DE POMPARE MĂRGINENI este de înmagazinare a apei captate din FRONTURILE HEMEIUŞI I, HEMEIUŞI II şi MĂRGINENI, clorinarea apei, urmărirea calităţii apei distribuite, pomparea şi distribuirea apei potabile în municipiul Bacău.
STAŢIA DE POMPARE MĂRGINENI a fost realizată în anul 1958 cu extindere în anul 1980 şi modernizată în totalitate în anul 1998.
Staţia de clorinare a fost modernizată, eliminându-se complet pierderile de clor şi totodată se realizează dozarea clorului în apă, în cantitate maximă.
ADUCŢIUNE APĂ VALEA UZULUI si REZERVOARE ÎNMAGAZINARE APĂ BARAŢI
Scopul obiectivului ADUCŢIUNE VALEA UZULUI şi REZERVOARE APĂ ÎNMAGAZINARE BARAŢI, este alimentarea cu apă potabilă a municipiului Bacău şi cuprinde:
- STAŢIA DE POMPARE CĂRĂBOAIA-DĂRMĂNEŞTI, care este amplasată în
incinta STAŢIEI DE APĂ CĂRĂBOAIA, ce alimentează cu apă potabilă municipiul Oneşti, şi oraşul Comăneşti;
- CONDUCTA DE ADUCŢIUNE., în lungime totală de 62km, de la STAŢIA DE
POMPARE CĂRĂBOAIA până la REZERVOARELE DE ÎNMAGAZINARE BARAŢI, este amplasată subteran, urmând configuraţia traseului drumului judeţean Comăneşti –Moineşti - Bacău. CONDUCTA DE ADUCŢIUNE VALEA UZULUI a fost dată în funcţiune în anul 1991;
CANTONUL DE EXPLOATARE MOINEŞTI este amplasat pe terenul Consiliului
local Moineşti, lângă Schela de petrol Moineşti, judeţul Bacău;
- CANTONUL DE EXPLOATARE ARDEOANI este amplasat pe terenul
aparţinând Consiliului local al comunei Bereşti – Tazlău, judeţul Bacău;
- CANTONUL DE EXPLOATARE GRIGORENI este amplasat lângă drumul
judeţean Bacău – Moineşti, la intrarea în satul Grigoreni, cum vii dinspre Bacău. La CANTONUL DE EXPLOATARE GRIGORENI, apa este clorinată în staţia de clorinare;
- REZERVOARELE DE LINIŞTIRE formate din: două rezervoare subterane cu o
capacitate de 200m3, amplasate în amonte şi aval de CANTONUL DE EXPLOATARE MOINEŞTI, pe conducta de aducţiune; şi două rezervoare subterane, cu o capacitate de 200m3, amplasate în amonte de CANTONUL DE EXPLOATARE GRIGORENI, pe conducta de aducţiune.
- REZERVOARELE DE ÎNMAGAZINARE BARAŢI sunt situate pe dealul
Călugara, de lângă localitatea Baraţi, pe terenul ce aparţine Consiliului local al comunei Mărgineni, judeţul Bacău. REZERVOARELE DE ÎNMAGAZINARE (2 bucăţi), cu capacitatea de 5000m3 fiecare, au fost constituite în anul 1955, ca urmare a extinderii oraşului Bacău, a dezvoltării industriei şi a pierderilor în reţelele de distribuţie vechi de 45 ani Astfel, în anul 1958 s-a realizat extinderea sursei Gherăieşti cu încă 20 de puţuri cu un debit total de 200 l/s, apa fiind înmagazinată în cele două rezervoare de 5000m3, amplasate pe dealul Baraţi. REZERVORUL DE ÎNMAGAZINARE BARAŢI (1 bucată), cu o capacitate de 10000m3, a fost dat în exploatare în anul 1998.
1.1.2. CARACTERISTICILE PRINCIPALE ALE SISTEMULUI DE ALIMENTARE CU APĂ ŞI CANALIZARE-EPURARE
Caracteristicile principale ale sistemului de alimentare cu apă şi canalizare-epurare sunt următoarele:
1. Alimentarea cu apă potabilă a municipiului Bacău şi a industriilor de pe teritoriul
acestuia, este asigurată în sistem unic centralizat, după cum urmează:
- sursa de suprafaţă din acumularea Poiana Uzului, cu staţiile de tratare la
Dărmăneşti, proprietatea Regiei Apelor Române – Filiala Bacău, care asigură un debit de 360-480 l/s;
- sursele subterane sunt asigurate de şase fronturi de captare, proprietatea Consiliului
local, aflate în administrarea Regiei Autonome de Gospodărire Comunală Bacău, cuprinzând un total de 161 puţuri în funcţiune din 182 existente, asigurând un debit de 990-1000 l/s.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Organizarea Contabilitatii Agentilor Economici privind Impozitul pe Profit.doc